Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat că instituția sa va analiza oficial toate sesizările primite cu privire la nereguli semnalate în cadrul examenului pentru obținerea titlului de medic specialist. Această decizie vine în urma unor reclamații privind modul de corectare a lucrărilor, proces care se desfășoară în prezent în cadrul centrelor universitare din țară. Oficialul a promis că vor fi identificate soluții dacă se va dovedi că baremul de corectare este viciat.
Cseke Attila a explicat faptul că subiectele și baremele de corectare sunt întocmite de o comisie națională, nu direct de Ministerul Sănătății. Universitățile de medicină și farmacie sunt cele care gestionează mecanismul de desfășurare a examenului în teritoriu. Ministrul a subliniat că, deși ministerul nu elaborează subiectele, există o colaborare între instituții și că vor strânge toate datele necesare pentru a efectua o analiză riguroasă a situației raportate.
Reacția oficialului a fost declanșată de sesizarea depusă de Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR) la Ministerul Sănătății. Organizația a solicitat verificarea baremelor, recorectarea lucrărilor în anumite condiții și o clarificare a criteriilor de punctare utilizate. Această demersare vizează protecția candidaților și asigurarea unui proces de evaluare corect și transparent, în contextul problemelor semnalate de participanții la examenul de specialitate.
Un memorandum semnat de aproape 60 de medici rezidenți vizează în special proba scrisă de Cardiologie, desfășurată la 8 octombrie 2026. Aceștia reclamă discrepanțe între cerințele subiectelor și elementele punctate, precum erori de nomenclatură sau probleme de calcul. Medicii susțin că la anumite întrebări, candidații care au răspuns strict la cerință nu pot obține punctajul maxim, deoarece baremul acordă puncte pentru informații suplimentare care nu au fost solicitate explicit.
Printre exemplele de erori invocate se numără subiectul privind genetica sindromului QT lung și clasificarea Carpentier a regurgitării mitrale. Rezidenții au semnalat că la subiectul despre genetica sindromului QT lung, punctajul ar fi fost acordat manifestărilor clinice și tratamentului, în loc de cerința propriu-zisă. De asemenea, au fost menționate neconcordanțe la punctajul pentru tratamentul antiaritmic și resincronizarea cardiacă, precum și termeni medicali redați eronat sau informații considerate depășite.
Examenul de Cardiologie a prezentat rate de promovare foarte diferite între centrele universitare. În timp ce la Constanța, Galați și Brașov rata de promovabilitate a fost de 100%, în București aceasta a fost de 47,5%. La Craiova, rata de promovare a fost de 33,3%, iar la Iași de 42,9%. La nivel general, dintre cei 174 de candidați la Cardiologie, 109 au promovat, ceea ce reprezintă o rată de succes de aproximativ 62,6%.