O cercetare recentă coordonată de specialiști de la University of Surrey a evidențiat o legătură între cantitatea de zahăr consumată în primii ani de viață și riscul de a dezvolta anxietate la maturitate. Studiul, publicat în revista Translational Psychiatry, s-a concentrat pe impactul nutriției în primele 1.000 de zile, o perioadă critică ce cuprinde sarcina și primii doi ani de viață ai copilului. Rezultatele sugerează că expunerea timpurie la zahăr este un factor de risc semnificativ pentru sănătatea mentală.
Oamenii de știință au analizat datele a peste 45.000 de participanți din UK Biobank, născuți în intervalul 1951-1956, profitând de contextul istoric al raționalizării zahărului în Marea Britanie după cel de-Al Doilea Război Mondial. Cercetătorii au comparat grupuri de persoane care au fost expuse la restricții de zahăr în timpul vieții intrauterine sau în primii 24 de luni, cu grupuri de control născite după eliminarea restricțiilor sau în Irlanda. Studiul a urmărit evoluția acestor indivizi până la vârsta adultă.
Analizele au indicat faptul că riscul de anxietate era cel mai scăzut la maturitate pentru persoanele care au avut cea mai mică expunere la zahăr în timpul sarcinii și în primii doi ani. În cazul femeilor, cercetătorii au observat că cele care nu au fost expuse deloc la raționalizarea zahărului sau care au beneficiat de restricții scurte au prezentat o probabilitate mai mare de a dezvolta anxietate ulterior. De asemenea, s-a observat o asociere cu depresia, deși aceasta a devenit mai puțin semnificativă după ajustările statistice.
Pe lângă aspectele psihologice, studiul a identificat diferențe structurale la nivelul creierului între grupurile studiate. Din cele 139 de regiuni cerebrale monitorizate pentru volumul materiei cenușii, 80 au prezentat diferențe semnificative în funcție de nivelul de raționalizare a zahărului. Mai precis, 11 regiuni, inclusiv zone ale cerebelului, au arătat diferențe clare atunci când persoanele supuse celor mai lungi restricții au fost comparate cu cele care nu au trecut prin nicio raționalizare.
Cercetătorii subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece raționalizarea postbelică a influențat întreaga dietă a familiilor, nu doar consumul de zahăr. De asemenea, condițiile sociale și economice au variat pentru persoanele născute la intervale diferite. Totuși, studiul nu demonstrează că zahărul este cauza directă a anxietății, ci oferă indicii despre importanța nutriției timpurii. S-a observat și că expunerea redusă la zahăr în copilărie a dus la o preferință mai mică pentru alimente dulci la maturitate.
Perioada primelor 1.000 de zile este considerată esențială pentru dezvoltarea creierului și pentru stabilitatea metabolică pe termen lung. Această cercetare se aliniază cu alte studii care au asociat consumul de zahăr în această etapă critică a dezvoltării cu apariția unor afecțiuni cronice, precum diabetul. Înțelegerea modului în care nutriția timpurie influențează sănătatea și comportamentul alimentar este vitală pentru prevenirea tulburărilor de sănătate pe parcursul întregii vieți.