Consumul de alimente în timpul nopții poate avea consecințe serioase asupra sănătății ficatului, conform unui studiu recent. Cercetătorii au identificat o legătură directă între obiceiul de a lua gustări târziu și un risc crescut de a dezvolta afecțiuni hepatice grave. Studiul subliniază că momentul în care alegem să mâncăm este la fel de important ca și tipul de alimente pe care le ingerăm în timpul zilei.
O cercetare publicată în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology a analizat datele a aproape 200.000 de persoane, provenite din trei studii distincte. Rezultatele au arătat că persoanele care consumau gustări noaptea prezentau un risc cu 20% până la 30% mai mare de a dezvolta boli hepatice, comparativ cu cei care nu aveau acest obicei. Analiza a fost realizată pe o perioadă medie de urmărire de 16 ani.
În cadrul studiului, categoria celor care mănâncă noaptea a inclus persoanele care consumau alimente după cină sau după ora de culcare. Această practică a fost asociată cu un risc sporit de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, cunoscută sub acronimul MASLD, dar și cu riscul de ciroză. Cercetătorii au observat că aceste efecte apar deoarece ficatul funcționează pe baza unor mecanisme circadiene specifice.
Dr. Robert Wilechansky, autorul principal al studiului, a explicat că scopul cercetării este de a schimba momentul în care oamenii mănâncă pentru a îmbunătăți sănătatea, fără a impune modificări compoziției alimentelor. Coautorul dr. Andrew W. McHill a adăugat că momentul în care au loc comportamentele, precum somnul sau alimentația, contează enorm. Atunci când mâncăm noaptea, capacitatea organismului de a metaboliza eficient alimentele este redusă.
Boala hepatică steatozică apare prin acumularea de grăsime în ficat, proces care poate duce la inflamație și, în absența tratamentului, la fibroza hepatică severă sau ciroză. Ciroza reprezintă un stadiu avansat în care țesutul sănătos este înlocuit de țesut cicatricial, afectând funcții vitale precum combaterea infecțiilor sau curățarea sângelui. Manifestările pot include oboseală, îngălbenirea pielii sau insuficiență renală.
Sănătatea metabolică depinde de menținerea unui echilibru între ritmul circadian și aportul caloric. Un dezechilibru între orele de odihnă și orele de alimentație poate contribui la apariția unor afecțiuni cronice precum obezitatea sau diabetul. Menținerea unui program regulat al meselor poate ajuta la prevenirea acumulării de grăsime hepatică și la protejarea funcționării normale a acestui organ vital.