Bucureștiul găzduiește, astăzi, 24 septembrie, cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, desfășurată la Biblioteca Națională a României. Evenimentul este organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și reunește experți de renume mondial. Participanții vin din numeroase țări, inclusiv Spania, Italia, Arabia Saudită, Germania, Letonia, Israel, India, Statele Unite și România, pentru a aborda subiecte complexe legate de sănătate.
Cercetătorii și medicii implicați provin de la instituții de prestigiu, precum Harvard Medical School, University Medical Center Rostock, Rīga Stradiņš University și King Abdullah University of Science and Technology. Discuțiile se concentrează pe înțelegerea proceselor biologice care determină îmbătrânirea și pe posibilitatea de a prelungi perioada de viață petrecută în stare de sănătate optimă. Temele abordate includ studii despre telomerii, epigenetica, bioinformatica și tehnici de reprogramare celulară.
Programul congresului este structurat în două secțiuni principale, numite „Longevity Science Forum” și „Applied Longevity”. Prima parte este dedicată cercetării academice, în timp ce a doua pune accent pe aplicarea cunoștințelor în prevenție, diagnostic și practica medicală de zi cu zi. Printre subiectele tehnice se numără medicina regenerativă, inteligența artificială, medicina predictivă și utilizarea tehnologiilor medicale digitale pentru monitorizarea stării de sănătate a pacienților.
În cadrul acestui eveniment va avea loc și lansarea cărții semnate de Jose Cordeiro, intitulată „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”. Lucrarea a fost adusă în România cu sprijinul Ralucăi Prodan, președintele Asociației de Genetică și Medicină Personalizată, și a fost publicată la editura Niculescu. Scopul este de a transfera informații esențiale despre modul în care celulele se schimbă odată cu vârsta și cum pot fi identificate riscurile de sănătate din timp.
Discuțiile despre longevitate vin într-un moment critic pentru România, unde sistemul de îngrijire pe termen lung nu pare să țină pasul cu demografia. În 2023, persoanele de peste 65 de ani reprezentau aproape 20% din populația țării, însă această pondere este estimată să ajungă la 31% până în anul 2050. Această schimbare demografică pune o presiune imensă pe resursele medicale și pe capacitatea de a oferi autonomie vârstnicilor.
Situația actuală a sistemului de sănătate este marcată de o capacitate redusă de îngrijire comparativ cu media OECD. România cheltuiește doar 0,3% din PIB pentru îngrijirea pe termen lung, în timp ce media OECD este de 1,7%. De asemenea, în 2023, 6% dintre persoanele care aveau nevoie de îngrijire medicală au declarat că nu au reușit să o primească din cauza costurilor, a distanței sau a timpilor de așteptare.