Comisia Europeană monitorizează foarte îndeaproape un presupus caz de ciumă pulmonară în regiunea Siberia, din Rusia. Instituția europeană s-a declarat pregătită să coordoneze un răspuns între statele membre ale Uniunii Europene, în cazul în care situația va necesita măsuri de urgență. Monitorizarea are loc în contextul unui incident de laborator care a provocat îngrijorări la nivel internațional, deși autoritățile ruse nu au confirmat oficial existența unui focar de boală.
Incidentul a avut loc la laboratorul Institutului de luptă împotriva ciumei din Irkuțk, unde o tehniciană a murit vineri. Decesul a fost atribuit unei „pneumonii cu o etiologie necunoscută”, survenind după ce aceasta a spart o eprubetă care conținea agentul patogen. Ca urmare a acestui eveniment, au fost aplicate măsuri de precauție în regiune, iar aproximativ 200 de persoane care au avut contact cu laboratorul respectiv au fost puse sub supraveghere medicală strictă.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că instituția este la curent cu informațiile privind incidentul care pare să implice un agent patogen responsabil de ciumă. Comisia menționează că sănătatea publică este o prioritate și că se află în contact permanent cu cercetătorii de la Centrul European de Prevenție și Control al Bolilor (ECDC). Pentru a obține actualizări de la autoritățile ruse, Comisia apelează la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Deși ciuma pulmonară este o infecție fulgerătoare, cauzată de bacteria Yersinia pestis și cu o mortalitate ridicată, aceasta poate fi tratată eficient cu antibiotice moderne. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a subliniat că statele membre UE dispun de stocuri de antibiotice și că, după experiența pandemiei covid-19, Europa este mult mai bine pregătită pentru eventuale pandemii. Ciuma a dispărut din Europa de peste 50 de ani, însă riscul de răspândire prin picături respiratorie rămâne o preocupare.
În prezent, Comisia Europeană nu intenționează să convoace reuniuni specifice sau să adopte măsuri de urgență, dar subliniază necesitatea unei comunicări rapide și transparente. Reacția UE este similară cu cea a Statelor Unite, unde Departamentul de Stat american a cerut Moscovei să furnizeze informații precise, în mod rapid și deschis. Contactul cu omologii europeni rămâne însă limitat din cauza contextului geopolitic actual, după invazia rusă a Ucrainei.