Conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune implementarea unor mecanisme obligatorii pentru persoanele active care nu sunt asigurate. Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al instituției, a subliniat necesitatea extinderii bazei de contribuabili pentru a menține echilibrul financiar al Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). În prezent, aproximativ 15% din populația României nu deține calitatea de asigurat, iar o mare parte din acest segment este formată din adulți activi.
Problema numărului mare de persoane neasigurate este evidențiată de datele de pe listele medicilor de familie. Larisa Mezinu-Bălan a indicat faptul că aproximativ 2,9 milioane de persoane apar în aceste evidențe fără a contribui la sistem. Autoritățile suspectează că mulți dintre acești cetățeni nu mai locuiesc permanent în România, dar revin în țară în perioadele de vacanță. Aceștia pot beneficia de servicii medicale prin pachetul minimal, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetul de sănătate.
Pentru a aborda această situație, CNAS a solicitat o întâlnire cu reprezentanții ANAF, programată pentru sfârșitul lunii noiembrie. Scopul discuțiilor este identificarea unor soluții reale pentru a regla accesul la servicii medicale al persoanelor care revin periodic în țară fără a plăti contribuția. Larisa Mezinu-Bălan a menționat că Legea 95 stipulează clar că asigurarea socială de sănătate este obligatorie pentru toți cei cu reședință în România, indiferent de cetățenie, însă actualul sistem de plată voluntară trebuie regândit.
În ciuda acestor provocări, situația financiară a fondului a cunoscut o îmbunătățire în anul 2026. Larisa Mezinu-Bălan a explicat faptul că, datorită extinderii bazei de contribuabili, s-a decis ca în 2026 fondul să nu mai necesite subvenții de echilibrare de la bugetul de stat. Aceasta reprezintă o schimbare față de anul 2025, când întârzierile la plata medicamentelor compensate au generat riscuri de infringement. Totuși, șefa interimară a avertizat că anumite măsuri vor expira la 31 decembrie 2027.
Alte presiuni asupra bugetului sistemului de sănătate sunt cauzate de creșterea costurilor cu medicamentele. Larisa Mezinu-Bălan a indicat faptul că majorarea cotei de TVA de la 9% la 11% a contribuit la creșterea cheltuielilor. Într-un context în care sistemul trebuie să asigure finanțarea tratamentelor și plata furnizorilor, extinderea numărului de persoane care plătesc contribuția este considerată esențială pentru sustenabilitatea financiară a întregului mecanism public de asistență medicală.
Sistemul de asigurări sociale de sănătate din România funcționează pe baza contribuțiilor plătite de asigurați pentru a finanța serviciile medicale. Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este sursa principală de care depind spitalele și farmaciile pentru achiziționarea medicamentelor și plata personalului. Menținerea unui echilibru între veniturile colectate și cheltuielile pentru tratamente este vitală pentru evitarea deficitelor bugetare și pentru asigurarea accesului populației la îngrijiri medicale de calitate.