Cercetările recente efectuate de specialiștii de la Universitatea Cambridge arată că activitatea de citit aduce beneficii semnificative pentru sănătatea creierului. Indiferent dacă persoana alege să citească un roman clasic sau o carte în format digital, rezultatele sunt pozitive pentru funcțiile cognitive. Studiul subliniază că lectura este strâns legată de o atenție mai bună, o memorie mai dezvoltată și un stil de viață general mai sănătos.
Barbara Sahakian, autoare a studiului, afirmă că cititul reprezintă o modalitate excelentă de a susține sănătatea cerebrală și de a dezvolta abilități cognitive esențiale. Ea subliniază importanța încurajării lecturii încă de la o vârstă fragedă, deoarece beneficiile se resimt pe tot parcursul vieții. Nu este niciodată prea târziu pentru a începe, deoarece activitatea poate influența starea de bine chiar și în etapa de bătrânețe.
În ceea ce privește tinerii, există o preocupare majoră deoarece ratele de citire în Europa sunt în scădere. Raportul PISA indică o deteriorare globală a performanței la citire, fenomen asociat cu creșterea distragerii atenției digitale. Christelle Langley, coautoare a cercetării, a declarat că ar trebui făcut tot posibilul pentru a-i introduce pe copii în universul lecturii de plăcere pentru a le susține dezvoltarea.
Beneficiile lecturii sunt relevante și pentru adulți, oferind o metodă eficientă de a reduce stresul și de a îmbunătăți relaxarea. Cititul ajută la dezvoltarea unei atitudini mai tolerante față de perspectivele altor persoane. În cazul adulților în vârstă, activitățile de recreere care stimulează creierul sunt esențiale, deoarece sunt legate de un declin cognitiv mai lent și de un risc redus de demență.
Participarea la cluburi de carte sau în grupuri de lectură amplifică aceste efecte pozitive asupra sănătății mentale. Barbara Sahakian menționează că aceste interacțiuni sociale ajută oamenii să se simtă mai puțin izolați și mai conectați cu ceilalți membri ai societății. Această conexitate socială este un factor cheie care, conform studiului, contribuie la reducerea riscului de apariție a demenței la vârsta înaintată.
Deși beneficiile sunt clare, mecanismele cerebrale exacte prin care cititul produce aceste efecte pozitive nu sunt încă pe deplin înțelese de comunitatea științifică. Este necesară realizarea unor cercetări suplimentare pentru a detalia procesul biologic. În contextul unei populații globale care îmbătrânește, precum în Japonia unde numărul persoanelor de peste 100 de ani a depășit pentru prima dată 100.000, astfel de metode de prevenire a declinului cognitiv devin tot mai relevante.