O cercetare recentă a reușit să identifice mecanismul biologic din spatele așa-numitului „efect al copilăriei la țară”, fenomen prin care copiii crescuți în medii rurale sunt protejați de boli. Studiul a reușit să izoleze bacteriile și moleculele specifice responsabile pentru acest scut natural, oferind explicații științifice pentru observația că expunerea la mediul agricol reduce incidența astmului și a alergiilor. Această descoperire pune într-o nouă lumină ipoteza igienei, care explică creșterea afecțiunilor în mediile industrializate.
Analiza a fost realizată pe baza ADN-ului bacterian extras din probe de praf de pe saltelele a 1018 copii de vârstă școlară din sudul Germaniei. Cercetătorii au comparat aceste date cu probele de aer prelevate de la 47 de ferme unde locuiu o parte dintre acești copii. Rezultatele au demonstrat că responsabilii pentru imunitatea naturală nu sunt bacteriile Gram-negative, așa cum se credea anterior, ci o combinație specifică de bacterii Gram-pozitive.
Echipa de cercetare a izolat nouă genuri de bacterii Gram-pozitive care explică aproape integral efectul protector observat. Bioinformaticiana Giulia Pagani, de la Institutul pentru prevenirea astmului și a alergiilor de la Helmholtz din München, a menționat că tulpini precum Romboutsia timonensis și Glutamicibacter arilaitensis sunt esențiale. Aceste bacterii au o concentrație de 25% în grajduri, comparativ cu doar 6% în praful de pe saltelele copiilor, fiind responsabile pentru protecția împotriva astmului și a febrei fânului.
Procesul biologic începe în aparatul digestiv al bovinelor, de unde bacteriile sunt eliminate prin fecale și ajung în aerul din grajduri. Odată inhalate de copii, aceste microorganisme și produsele lor metabolice, precum triptofanul și acidul linoleic, acționează ca liganzi. Aceștia activează receptori umani, precum AhR și Ppar-gamma, care declanșează un răspuns antiinflamator puternic. Acest mecanism ajută la prevenirea reacțiilor imunitare exagerate, care sunt tipice pentru dezvoltarea eczemelor atopice și a astmului.
Rezultatele au fost confirmate printr-un studiu de replicare independent, care a utilizat date din coharta europeană de nașteri Pasture, incluzând copii din Franța și Finlanda. Totuși, autorii studiului au subliniat anumite limitări metodologice, precizând că designul este unul observațional și transversal. Acest lucru înseamnă că cercetarea surprinde starea de sănătate la un moment dat, fără a putea demonstra în mod neechivoc o relație strict cauzală sau evoluția acestui mecanism pe termen lung.
Fenomenul de protecție prin expunere la microbi este cunoscut în comunitatea științifică sub numele de „ipoteza igienei”. Această teorie susține că reducerea drastică a contactului cu microorganismele în țările occidentale industrializate este corelată direct cu creșterea numărului de cazuri de astm, febra fânului și diverse alergii infantile, pe măsură ce sistemul imunitar nu mai este „antrenat” corespunzător de mediul înconjurător.