Cercetătorii de la Mayo Clinic au identificat că boala ficatului gras nu reprezintă o afecțiune unitară, ci este compusă din cinci subtipuri biologice diferite. Studiul, care a fost publicat în ediția Nature Communications din octombrie 2026, oferă noi perspective asupra modului în care această problemă medicală funcționează. Această descoperire este esențială deoarece boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, cunoscută sub acronimul MASLD, afectează aproximativ 30% dintre adulții de pe întreaga planetă.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipele de cercetare de la Mayo Clinic și Virginia Tech au realizat o analiză complexă a datelor. Aceștia au examinat informația genetică și dosarele medicale ale unui grup format din 4.600 de pacienți. Folosind modele computerizate avansate, specialiștii au reușit să segregeze cele cinci subtipuri, fiecare fiind asociată cu procese biologice specifice și cu riscuri medicale distincte pentru indivizi.
Identificarea acestor variații este crucială deoarece unele forme sunt strâns legate de problemele de metabolism, precum obezitatea sau diabetul. Alte variante ale bolii sunt determinate direct de moștenirea genetică a pacientului. Cercetătorii au observat că persoanele care prezintă anumite tipuri de configurații genetice riscă o deteriorare severă a ficatului, chiar și în absența factorilor de risc clasici care de obicei declanșează această boală.
Pe lângă impactul direct asupra organului hepatic, studiul a evidențiat asocieri între anumite subtipuri și alte probleme de sănătate. Printre acestea se numără depresia, apneea și migrenele, deși cercetătorii precizează că aceste date nu dovedesc o cauzalitate directă. Scopul final este ca medicii să poată utiliza combinația de date genetice și clinice pentru a identifica mai rapid pacienții cu risc ridicat și pentru a îmbunătăți screeningul medical.
În viitor, echipa intenționează să valideze aceste rezultate pe populații mai mari și mai diverse, investigând și răspunsul la tratamentele actuale. Se urmărește să se vadă dacă subtipurile identificate reacționează diferit la medicamente precum agoniștii receptorilor GLP-1. Această abordare către medicina personalizată ar putea permite selectarea unor tratamente adaptate strict biologiei specifice a fiecărui pacient, prevenind astfel complicații grave precum ciroza sau cancerul de ficat.
Boala ficatului gras, cunoscută și sub denumirea de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, poate progresa silențios de la acumularea de grăsime în ficat către inflamație și răni permanente. Deoarece mulți pacienți nu prezintă simptome vizibile în fazele inițiale, monitorizarea medicală devine vitală pentru a preveni evoluția către stadii critice de boală care pot pune viața în pericol.