Sari la conținut
Ultima oră România conduce la nivel european în ceea ce privește percepția tinerilor asupra stării de sănătate
Progresul Național
Sănătate

Carența de magneziu afectează sistemul nervos și sănătatea oaselor: cauze și surse alimentare

Lipsa acestui mineral esențial poate compromite funcționarea mușchilor, a inimii și a densității osoase.

3 min citire
Carența de magneziu afectează sistemul nervos și sănătatea oaselor: cauze și surse alimentare
Foto: Știrile ProTV

Carența de magneziu reprezintă un dezechilibru nutrițional care câștigă teren din cauza schimbărilor în obiceiurile alimentare moderne. Consumul crescut de produse rafinate și ultra-procesate, care sunt extrem de sărace în micronutrienți, contribuie direct la scăderea nivelului acestui mineral vital. În dieta zilnică a populației se regăsesc tot mai rar alimente esențiale precum lintea, fasolea boabe, nucile, migdalele sau cerealele integrale, fapt ce accelerează deficitul organismului.

Stilul de viață alert și factorii de stres cronic joacă un rol major în epuizarea rezervelor de magneziu din corp. Somnul insuficient și stresul zilnic cresc nevoile organismului, în timp ce consumul de alcool perturbă echilibrul acido-bazic și favorizează pierderea acestui mineral prin urină. Pe lângă factorii psihosociali, și bolile cronice precum diabetul, hipertensiunea sau sindromul X metabolic consumă rapid magneziul din sistemul biologic.

Tratamentele medicale pot influența semnificativ nivelul acestui micronutrient prin efecte secundare specifice. Utilizarea antibioticelor, a diureticelor sau a antiacidelor poate duce la o eliminare masivă de magneziu din organism. De asemenea, magneziul este indispensabil pentru activarea vitaminei D și este implicat în peste 300 de mecanisme metabolice. Fără o cantitate optimă, sistemul nervos își pierde echilibrul, iar oasele și dinții își pierd rezistența structurală.

Pentru a compensa lipsa acestui mineral, care nu poate fi sintetizat de corpul uman, trebuie apelat la surse alimentare specifice. Semințele de dovleac, migdalele, caju, nucile și leguminoasele precum soia sau năutul sunt recomandate. De asemenea, spanacul și banana reprezintă surse importante, însă există un paradox nutrițional. Alimente precum spanacul sau migdalele conțin oxalați, iar cerealele integrale conțin acid fitic, ambele substanțe putând reduce absorbția magneziului în intestin.

Pentru a evita iritația gastrică, suplimentele de magneziu, precum citratul sau glicinatul, ar trebui luate în timpul mesei. Administrarea acestora seara poate ajuta la neutralizarea stresului acumulat pe parcursul zilei. O sursă accesibilă este și ciocolata neagră cu un conținut de 70% cacao, care oferă aproximativ 200mg de magneziu la 100g de produs. Această opțiune poate avea, de asemenea, un efect antistres asupra organismului.

Menținerea unui aport constant de micronutrienți este fundamentală pentru prevenirea afecțiunilor metabolice și a problemelor cardiovasculare. Magneziul influențează direct activitatea inimii și menținerea presiunii arteriale, fiind un pilon central al sănătății generale. Un regim alimentar echilibrat, care include semințe, nuci și legume verzi, rămâne cea mai sigură metodă de a asigura funcționarea optimă a contracției musculare și a sistemului nervos.

Surse

Sursa: Știrile ProTV

Tot în Sănătate