Un nou experiment realizat de neurocercetători a relevat faptul că cafeaua fără cofeină ar putea oferi beneficii surprinzătoare pentru funcțiile cognitive. Rezultatele studiului indică faptul că participanții care au consumat varianta decofeinizată s-au descurcat mult mai bine la două teste specifice de memorie. Această descoperire sugerează că influența cafelei asupra creierului nu este determinată exclusiv de cofeină, ci de alte compuși chimici prezente în această băutură.
Cercetarea, publicată în ediția „Nature Communications”, pune sub semnul întrebării rolul central al cofeinei în stimularea creierului. Specialistul John Cryan, de la University College Cork din Irlanda, explică faptul că cafeaua este un factor dietetic complex care interacționează cu metabolismul și cu microbii din organism. Conform acestui expert, cafeaua poate influența sănătatea în multiple moduri, indiferent dacă conține sau nu cofeină, prin modul în care aceasta comunică cu sistemul neurologic.
Experimentul a implicat 31 de persoane care au fost obligate să renunțe la consumul obișnuit de 3-5 căni de cafea pe zi, timp de două săptămâni. După această perioadă de pauză, participanții au fost împărțiți în două grupuri, unul primind cafea cu cofeină și celălalt cafea fără cofeină, fără a ști ce consumă. Reintroducerea a patru porții de cafea instant pe zi, timp de trei săptămâni, a provocat modificări acute la nivelul microbiomului, indiferent de prezența substanței stimulente.
Rezultatele testelor de memorie au fost remarcabile pentru grupul care a consumat cafea fără cofeină. Acești participanți au înregistrat îmbunătățiri semnificative la două teste care presupuneau memorarea și reamintirea unor cuvinte și locații specifice. Grupul care a consumat cafea cu cofeină nu a prezentat aceleași îmbunătățiri la nivelul memoriei, deși varianta cu cofeină a fost singura asociată cu o reducere a anxietății și a suferinței psihologice.
Ipoteza cercetătorilor este că polifenolii, compuși din plante prezenti în cafea, hrănesc microbii din intestin. Acești microbi ar putea declanșa o cascadă de schimbări interne care duc la o funcționare cognitivă superioară. John Cryan susține că, deși cofeina poate trece de bariera sânge-creier, aceasta reprezintă doar vârful aisbergului, în timp ce polifenolii influențează microbiomul, modificând modul în care acesta interacționează cu starea emoțională și cu creierul.
Interacțiunea dintre microbiomul intestinal și sănătatea psihică este un domeniu de studiu tot mai vast, cunoscut și prin conceptul de „psihobiotice”. Acesta descrie modul în care probioticele pot modela microbiomul pentru a îmbunătăți starea mentală prin comunicarea cu creierul. Studiile actuale indică faptul că o dietă echilibrată, care include compuși precum polifenolii, poate contribui la menținerea unui echilibru digestiv și cognitiv optim.