Numărul de cazuri de boală Alzheimer raportate de medicii de familie în România a crescut semnificativ în ultimii zece ani. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, în anul 2025 au fost înregistrate 12.173 de cazuri noi de această afecțiune. Această cifră reprezintă un număr dublu față de cele raportate în anul 2014, evidențiind presiunea tot mai mare pe care o exercită boala asupra întregului sistem de sănătate național.
Evoluția demenței în România urmează o traiectorie ascendentă, fiind estimate creșteri accelerate pentru perioada următoare. Conform estimărilor publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, prevalența demenței în țara noastră va trece de la 341.195 cazuri în anul 2019 la un nivel de 577.177 de cazuri până în anul 2050. Specialiștii avertizează că numărul real de persoane afectate este probabil mult mai mare, deoarece multe cazuri rămân nediagnosticate sau sunt identificate abia în stadii avansate ale bolii.
Analiza profilului celor afectați indică faptul că incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor și în mediul urban comparativ cu mediul rural. Diferențele de prevalență pot fi explicate prin accesul mai bun la servicii de sănătate și o adresabilitate superioară în zonele urbane. Totodată, barierele psihologice precum teama de diagnostic și stigma sunt menționate de 46% dintre români ca fiind principalele obstacole în calea obținerii unei evaluări precoce.
Pentru prevenirea sau amânarea declinului cognitiv, studiile indică faptul că intervenția asupra a 14 factori de risc modificabili poate ajuta la reducerea a până la 45% dintre cazurile de demență. Aceștia includ gestionarea stilului de viață, dieta echilibrată, exercițiile fizice și stimularea mentală. În prezent, boala Alzheimer reprezintă aproximativ 60-70% din totalul formelor de demență, fiind o afecțiune neurodegenerativă care afectează memoria, gândirea și autonomia personală.
Medicii recomandă efectuarea unui screening de la vârsta de 55 de ani, sau chiar mai devreme dacă apar semne precum pierderea memoriei pe termen scurt sau dezorientarea. În cazul unei suspiciuni de deteriorare cognitivă, investigațiile pot include evaluări clinice, psihologice și un examen tomografic. Medicul psihiatru Amalia Săndulescu a menționat că pentru debuturile precoce, de obicei înainte de 50 sau 55 de ani, un CT de craniu este necesar pentru a observa eventuala atrofie corticală.
La nivel global, demența este deja a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile. Estimările indică faptul că, până în anul 2040, această afecțiune va urca pe lista celor mai periculoase amenințări pentru sănătatea publică, devenind a treia cauză principală de deces la nivel mondial. Impactul economic al acestei boli este estimat la 1,3 trilioane de dolari anual, valoare care ar putea fi dublată până în anul 2030.