Un studiu recent, publicat în revista Nature, a demonstrat că microbiomul intestinal al oamenilor păstrează urmele istorice ale migrațiilor umane de mii de ani. Cercetătorii au comparat microbiomul a două populații care trăiesc la mii de kilometri distanță una de cealaltă: populația Tsimane din Bolivia și populația Hadza din Tanzania. Rezultatele arată că, deși strămoșii acestor grupuri s-au separat cu zeci de mii de ani în urmă, bacteriile din intestinele lor păstrează încă semne ale unei istorii comune.
Analiza genetică a fost realizată pe baza probelor prelevate de la 85 de adulți Tsimane din Bolivia, comparate cu datele provenite de la 137 de membri ai populației Hadza din Tanzania. Din probele colectate de la Tsimane, echipa de cercetători a identificat peste 12.700 de genomuri microbiene, care au reprezentat în total 1.408 specii de bacterii și arhee. La compararea acestor date cu microbiomul Hadza, s-a descoperit că oamenii din cele două populații au la comun exact 1.231 de specii de microorganisme.
Această descoperire sugerează că multe dintre aceste bacterii sunt mult mai vechi decât civilizațiile cunoscute de om. Analiza indică faptul că numeroase microorganisme au rămas asociate cu oamenii în timpul migrațiilor strămoșilor din Africa către alte regiuni ale lumii. În anumite cazuri, aceste bacterii au continuat să fie transmise de la o generație la alta timp de peste 10.000 de ani, funcționând ca un fel de arbore genealogic care reflectă evoluția umană.
Cercetătorii au observat însă un aspect îngrijorător legat de dispariția unor specii în lumea modernă. Dintre speciile comune identificate la populațiile Tsimane și Hadza, aproximativ 60% sunt rare sau lipsesc complet din microbiomul oamenilor care trăiesc în societățile industrializate. Această pierdere pare să fie cauzată de schimbările profunde aduse de urbanizare, de stilul de viață și de modul de alimentație, care au modificat radical compoziția microbiomului uman.
Deși studiul nu demonstrează direct că dispariția unei anumite bacterii provoacă o boală specifică, autorii avertizează asupra posibilelor consecințe. Pierderea microorganismelor care au fost asociate cu oamenii de mult timp ar putea avea o legătură cu schimbările la nivelul sănătății metabolice și inflamatorii. Deși există posibilitatea unor intervenții viitoare pentru a readuce aceste bacterii în microbiom, cercetătorii sunt prudenți, deoarece nu se cunoaște încă rolul exact al fiecărei specii.
Studiul subliniază importanța etică a cercetării, menționând că comunitățile indigene trebuie să aibă un rol în modul în care sunt utilizate datele lor. Informațiile despre microbiom nu sunt doar cifre într-o bază de date, iar orice cercetare viitoare trebuie să țină cont de aceste comunități. Înțelegerea microbiomului intestinal rămâne un instrument esențial pentru a descifra povestea evoluției umane și impactul mediului asupra organismului.