Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Q Magazine sub egida ministerelor Sănătății și Educației, a subliniat impactul negativ al digitalizării excesive asupra tinerilor. Specialiști medicali, reprezentanți ai educației și lideri de opinie au discutat despre riscurile pe care le prezintă utilizarea necontrolată a tehnologiei. Evenimentul a evidențiat nevoia urgentă de protejare a sănătății psihice a copiilor într-o lume dominată de ecrane.
Floriana Jucan, directorul Q Magazine, a avertizat că digitalizarea excesivă afectează mintea și sufletul copiilor, ducând la distanțare socială. Conform datelor prezentate, România ocupă o poziție critică în Europa, având cea mai mare rată de utilizare problematică a rețelelor sociale. Studiul Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că 22% dintre adolescenții din țară folosesc aceste platforme într-un mod problematic, un prag de două ori mai mare decât media europeană.
Problema hărțuirii online a fost, de asemenea, un punct central al dezbaterii, fetele de 13 ani din România raportând cea mai ridicată rată de astfel de incidente. Mirabela Grădinaru a subliniat că tehnologia este parte integrantă din viața tinerilor, deci focusul trebuie să fie pe învățarea unui stil de viață sănătos. Ea a îndemnat părinții să fie prezenți și să înțeleagă că nevoia de a sta pe telefon poate ascunde frica de excludere sau singurătatea.
Neurologul Jan Martin Stransky a avertizat asupra impactului inteligenței artificiale, afirmând că aceasta poate diminua capacitatea de gândire critică. Acesta a explicat faptul că creierul are nevoie de experiențe proaspete pentru a rămâne ager și a crea conexiuni noi. Dacă procesul de digitalizare este nelimitat, există riscul ca tehnologia să devină un agent care preia controlul asupra proceselor cognitive, în loc să rămână doar un instrument util.
Perspectiva generației afectate a fost adusă de elevii Theodora Sorici și Rareș Prisăcariu. Theodora Sorici a împărtășit experiența renunțării la TikTok pentru a-și îmbunătăți concentrarea și somnul, în timp ce Rareș Prisăcariu a solicitat interzicerea telefoanelor în școli. Acesta a argumentat că amintirile autentice se construiesc prin interacțiuni reale cu părinții, nu prin consumul de conținut digital, susținând totodată necesitatea revenirii la activități care dezvoltă memoria.
În contextul actual, siguranța elevilor și a profesorilor rămâne o prioritate pentru autorități, existând discuții privind implementarea unor planuri de acțiune pentru protecția în mediul școlar. Într-un cadru social marcat de transformări rapide, gestionarea riscurilor digitale devine o componentă esențială a politicilor de educație și sănătate publică, vizând protejarea integrității psihice a noilor generații de cetățeni.