Expunerea la microplastic reprezintă o problemă de sănătate publică tot mai gravă, deoarece aceste particule au ajuns în apă, mâncare, haine și chiar în aer. Cercetătorii au descoperit că organismul uman primește aproximativ 5 grame de plastic în fiecare săptămână, o cantitate care echivalează cu greutatea unui card de plastic. Această ingestie constantă de particule microscopice poate avea consecințe severe asupra sănătății pe termen lung.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler explică faptul că prezența acestor particule în corp poate declanșa reacții inflamatorii. Atunci când o particulă foarte mică intră în organism, acesta o recunoaște ca fiind un element străin, nu parte a propriului țesut, și începe să lupte împotriva ei. Acest proces de combatere a elementelor invizibile poate duce la degenerări și alte afecțiuni medicale cauzate de expunerea la cantități crescute de microplastic.
Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, avertizează că microplasticul și nanoplasticul acționează ca un „cal troian”. Pe lângă plasticul propriu-zis, aceste particule transportă în mâncare și alți contaminanți periculoși, precum metale grele sau diverși compuși chimici. Studiile arată că particulele pot fi eliberate chiar și din pliculețele de ceai la temperaturi de 95 de grade sau din produsele lactate, inclusiv din materia primă, precum laptele.
Pentru a reduce consumul de microplastic cu până la 70%, Alexandru Cîrîc recomandă câteva reguli esențiale de igienă alimentară. Este strict interzisă încălzirea alimentelor la microunde în caserole de plastic, chiar dacă acestea poartă eticheta „microwave safe”, deoarece aceasta garantează doar că recipientul nu se topește vizibil, nu că nu eliberează substanțe chimice. Este preferabil utilizarea farfuriilor de porțelan sau de sticlă pentru procesul de încălzire.
Un alt aspect critic vizează utilizarea recipientelor de plastic care prezintă zgârieturi, deoarece acestea încep să cedeze și să elibereze bucățele fine de material. De asemenea, Alexandru Cîrîc recomandă evitarea materialelor cu codurile de reciclare 3 (PVC), 6 (polistiren) sau 7 (policarbonat) în contact cu alimentele. Un sfat practic oferit este și înlocuirea tocătoarelor de plastic, deoarece procesul de tăiere eliberează fragmente care ajung direct în produsele de origine animală sau vegetală.
Problema poluării cu plastic este amplificată de volumul uriaș de deșeuri generate la nivel european. În Uniunea Europeană, fiecare persoană generează, în medie, 36 de kilograme de deșeuri de ambalaje din plastic într-un singur an. Din această cantitate totală, doar 15,3 kilograme sunt reciclate, ceea ce înseamnă că restul de 20 de kilograme rămân în natură, contribuind la ciclul de contaminare a mediului și a alimentelor.