Procedurile de volumizare a buzelor cu acid hialuronic devin tot mai frecvente în rândul adolescentelor, generând îngrijorări serioase în mediul medical. Dr. Cristina Safta avertizează că multe tinere apelează la astfel de intervenții în locații care nu respectă normele de siguranță, deoarece legal aceste proceduri pot fi efectuate doar pentru pacienți cu vârsta de peste 18 ani. Rezultatele sunt adesea exagerate și pot afecta armonii faciale deja existente.
Un risc major identificat de medic este apariția fibrozei, o condiție gravă și complet ireversibilă care afectează țesuturile buzelor. Dr. Cristina Safta explică faptul că, deși acidul hialuronic este prezentat ca fiind reversibil, țesuturile afectate de volum exagerat nu revin la starea inițială chiar dacă substanța este topită. Injectările repetate înlocuiesc țesutul moale și sănătos cu țesut cicatricial, făcând ca buzele să nu mai răspundă la niciun tratament de umplere sau desumflare.
Pe lângă volumizarea buzelor, există și o tendință de solicitare a injectărilor cu botox în scop preventiv de către persoane de doar 20 de ani. Dr. Cristina Safta precizează că această procedură cu toxină botulinică nu trebuie făcută preventiv, ci doar atunci când este necesară medical. Vârsta minimă recomandată pentru astfel de intervenții ar fi de aproximativ 26 sau 27 de ani, putând crește chiar și după vârsta de 30 sau 40 de ani.
Din perspectiva psihologică, Yolanda Crețescu explică faptul că presiunea exercitată de platforme precum Instagram, TikTok sau Snapchat creează un standard de frumusețe uniformizat. Filtrele digitale oferă imagini cu buze pline și pomeți înalți, ceea ce induce în eroare adolescentele care se compară constant cu aceste modele ideale. Această comparație socială globală și continuă poate duce la o nesiguranță emoțională profundă și la nevoia de validare prin modificarea chipului.
Psihologul avertizează că aceste intervenții pot ascunde o patologie subclinică numită dismorfie corporală, unde tinerele percep defecte inexistente ca fiind extrem de grave. Decizia de a modifica aspectul poate fi facilitată de scăderea prețurilor și de banalizarea procedurii, care este tratată uneori ca pe o simplă manichiură. În loc să rezolve problemele de stima de sine, aceste proceduri pot crea un cerc vicios de dependență de intervenții estetice repetate.
Fenomenul de modificare a aspectului fizic prin proceduri invazive sau minim invazive este influențat de tendințele globale de consum și de accesibilitatea tehnologiilor de editare foto. În contextul actual, presiunea socială și dorința de conformitate cu standardele digitale transformă actul medical într-un instrument de adaptare socială. Această evoluție pune sub semnul întrebării echilibrul dintre dorința de îmbunătățire estetică și protecția sănătății fizice și psihice a tinerilor.