Apa îmbuteliată în recipiente din plastic conține mii de particule de microplastic pe litru, conform unor rapoarte ale Uniunii Europene. Această problemă apare din cauza tehnologiei sub presiune, care favorizează contaminarea lichidului. În prezent, se estimează că oamenii ingerează anual aproximativ 200.000 de astfel de particule în organism, un nivel care ridică semne de întrebare privind impactul pe termen lung asupra sănătății.
Microplasticul are proprietăți specifice care facilitează acumularea sa în corpul uman. Prof. univ. dr. Simina Ștefan, de la Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii, explică faptul că aceste particule sunt hidrofobe, ceea ce înseamnă că preferă grăsimile în detrimentul apei. Din acest motiv, ele pot fi impregnate în straturile de grăsime ale organismului, cum este celulita, care nu reprezintă o grăsime pură, ci un amestec de compuși liposolubili.
Contaminarea apei provine din diverse surse de deșeuri și procese de degradare. Sub acțiunea luminii solare, obiectele din plastic se degradează și se transformă în microplastic, care ajunge ulterior în aer și în apă. Un aspect important este că, la deschiderea unei sticle, forțele de frecare desprind particule care intră direct în apă sau în aerul respirat. De asemenea, mașinile de spălat hainele desprind microplastic prin forțele de frecare ce acționează asupra materialelor.
Există diferențe semnificative între calitatea apei tratate și cea comercială. Studii efectuate în cadrul Uniunii Europene indică faptul că apa de la stațiile de tratare are un conținut scăzut, nu depășind 400 de microplastice la un litru. În contrast, apa îmbuteliată poate prezenta mii de astfel de particule pe litru. Deși există tehnologii de filtrare pentru particulele mai mari, pentru cele de dimensiuni extrem de mici nu există încă soluții tehnologice eficiente.
Pentru a reduce expunerea, experții recomandă schimbarea unor obiceiuri de consum și utilizarea materialelor naturale. Obiectele casnice ar trebui să fie fabricate din metal, lemn sau alte materiale naturale, în loc de plastic. Este recomandat ca lenjeria de pat, covoarele și perdelele să fie din bumbac, iar hainele să fie din fibre naturale. În ceea ce privește curățenia, ar fi preferabil utilizarea detergentului vrac, evitând ambalajele de tip pernuță din plastic.
Uniunea Europeană pregătește implementarea unor noi reglementări pentru a gestiona această situație. În viitor apropiat, vor fi impuse limite stricte privind nivelul de microplastic permis în apa potabilă. Această mișcare legislativă vine într-un context în care monitorizarea contaminanților invizibili devine o prioritate pentru sănătatea publică la nivel continental, încercând să limiteze cantitatea de poluanți care pătrund în lanțul alimentar și în organismul cetățenilor.