O analiză publicată de cotidianul bulgar Trud relevă un paradox în sistemele de sănătate din România și Bulgaria. Deși România dispune de un buget pentru sănătate de aproape trei ori mai mare, medicii din Bulgaria pot obține venituri superioare. Raportul subliniază, de asemenea, că accesul pacienților la consultațiile de specialitate este mult mai rapid în Bulgaria comparativ cu situația din România.
În ceea ce privește remunerațiile, medicii rezidenți din România au venituri nete estimate între 830 și 1.150 de euro lunar. Un medic specialist din țara noastră ajunge, în medie, la sume de 1.500-2.500 de euro, în timp ce șefii de secție pot câștiga între 3.000 și 3.500 de euro. Publicația Trud susține că salariile medicilor români rămân mici, chiar și în comparație cu cele din Bulgaria, în special în cadrul instituțiilor medicale de stat de mari dimensiuni.
Diferențele de venituri sunt atribuite modului de administrare a spitalelor și flexibilității salariale. În Bulgaria, veniturile în spitalele publice și private performante sunt ridicate datorită stimulentei financiare și a concurenței dintre unități. Autorii notează că „principala „vină” o au managerii acestor spitale și mediul concurențial care îi filtrează pe cei care lucrează bine”. Acest model bulgar permite o remunerație mai mare prin introducerea unui sistem clar de stimulente materiale suplimentare.
Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din România este de aproximativ 15,5 miliarde de euro, o sumă de aproape trei ori mai mare decât cel al instituției echivalente din Bulgaria. Totuși, contribuția la asigurările sociale de sănătate în România este de 10% și este suportată integral de angajat, în timp ce în Bulgaria aceasta este de 8% și este împărțită între angajat și angajator. România are însă un raport mai bun între asistente și medici, cu 2,2 asistente pentru fiecare doctor.
Accesul la sănătate reprezintă un alt punct critic în comparația realizată. Trud afirmă că în Bulgaria aproape că nu există timp de așteptare pentru o consultație la un specialist, spre deosebire de restul țărilor UE unde procesul poate dura săptămâni sau luni. Această rapiditate este atribuită concurenței dintre furnizorii de servicii medicale și modului în care spitalele publice și private funcționează pe aceeași piață, oferind opțiuni mai accesibile pacienților.
Ambele siste de sănătate din regiune se confruntă cu probleme structurale identice, precum concentrarea personalului medical în marile orașe și regiunile dezvoltate. Comunitățile mici și zonele cu populație redusă suferă de un deficit constant de personal calificat. De asemenea, îmbătrânirea corpului medical și dificultatea de a atrage specialiști în zonele periferice reprezintă vulnerabilități majore atât pentru sistemul de sănătate din România, cât și pentru cel din Bulgaria.