Cheltuielile totale pentru sistemul de sănătate din România au atins, în anul 2025, suma de 127,98 miliarde lei, marcând o creștere de 29% față de nivelul din 2023. Conform unui studiu realizat de experții ASE, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) acoperă pentru prima dată peste jumătate din acest total, reprezentând 51,5%. Restul resurselor sunt furnizate de finanțarea publică și de surse private.
Raportate la economia țării, cheltuielile curente cu sănătatea reprezintă 6,68% din PIB, ceea ce înseamnă 1.319 euro pe locuitor, o valoare aflată sub media europeană de 10% din PIB. Finanțarea publică acoperă aproximativ 72% din cheltuieli, în timp ce sursele private asigură aproape 28%. Practic, aproape trei din zece lei cheltuiți pentru sănătate provin din partea cetățenilor, un procent care depășește media Uniunii Europene, unde finanțarea publică acoperă 80% din total.
Plățile directe ale populației constituie a doua cea mai importantă sursă de finanțare a sistemului, imediat după CASS. Din aceste sume, 16,75 miliarde lei sunt direcționate către medicamente și produse farmaceutice, iar 12,6 miliarde lei sunt folosite pentru servicii în ambulatoriu, inclusiv stomatologie. Aceste zone sunt cele în care decontarea publică este cea mai redusă, forțând pacienții să suporte costurile din propriile economii pentru a accesa tratamentele necesare.
Modificările legislative recente au dus la faptul că peste jumătate dintre români, respectiv 9,66 milioane de persoane, plătesc contribuția la sănătate. Totuși, reforma a generat și un efect secundar: numărul persoanelor neasigurate a crescut la aproape 3 milioane, cu 511.000 de persoane în plus față de anul 2024. Peste 95% dintre cei neasigurați au sub 60 de ani și fac parte din populația activă care nu contribuie la sistem.
Structura resurselor rămâne concentrată pe tratarea bolilor, spitalele și medicamentele absorbând 80% din totalul fondurilor. O disfuncție majoră identificată este transferul de 16,9 miliarde lei din FNUASS către spitalele publice pentru acoperirea creșterilor salariale, o sumă comparabilă cu bugetul serviciilor spitalicești decontate. Autorii recomandă eliminarea acestui mecanism și recalcularea tarifelor decontate astfel încât acestea să includă costul total al serviciilor medicale, nu doar componenta salarială.
În ceea ce privește piața privată, abonamentele și asigurările medicale au ajuns la 510 milioane de euro în 2025, în creștere cu 13,9% față de anul precedent. Deși segmentul este în expansiune, cu 2,21 milioane de pachete active, acesta reprezintă doar o parte redusă din cheltuielile totale. Aproape 94% din finanțarea privată provine în continuare din plăți directe ale pacienților, fără a exista o alternativă reală prin asigurări voluntare.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări structurale legate de modul de alocare a fondurilor și de numărul de persoane care nu contribuie la sistem. În contextul în care resursele sunt direcționate predominant către mediul spitalicesc, există o necesitate de a crește investițiile în medicina de familie și în serviciile de prevenție pentru a reduce presiunea asupra unităților de îngrijire intensivă.