Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat miercuri, în cadrul preluării mandatului, că sistemul de sănătate din România se confruntă cu o situație critică de subfinanțare. Conform declarațiilor sale, România ocupă poziția celui mai subfinanțat sistem sanitar din cadrul Uniunii Europene. Alexandru Rogobete a subliniat că nu mai există posibilitatea de a efectua tăieri bugetare, insistând pe faptul că singura soluție viabilă constă în eficientizarea proceselor interne și în modernizarea structurilor existente.
Situația financiară a evidențiat necesarul de suplimentare a bugetului cu 11 miliarde de lei, având în vedere că bugetul aprobat a fost de 82 de miliarde de lei, în timp ce necesarul real este de 94 de miliarde. Din această sumă, o parte semnificativă este destinată acoperirii plăților pentru concediile medicale care nu au fost achitate în ultima perioadă. În plus, Alexandru Rogobete a menționat că există o nevoie suplimentară de aproximativ 3,4 miliarde de lei pentru a asigura funcționarea corectă a sistemului.
Restanțele financiare reprezintă o problemă majoră, în special la spitalele Ministerului Sănătății, care au nevoie de 391 de milioane de lei până la finalul anului. De asemenea, în zonele critice precum oncologia, neonatologia, ATI și AVC, este necesară o suplimentare de încă 156 de milioane de lei. Ministrul a precizat că cele mai mari restanțe se regăsesc la spitalele generale, cu un deficit de 123 de milioane de lei, și la ambulatoriile de specialitate sau medicina de familie.
Creșterea costurilor este cauzată de birocrație și de creșterea prețurilor la combustibil și energie, factori care au afectat rapid prețul medicamentelor și al materialelor sanitare. Alexandru Rogobete a estimat că aceste creșteri de costuri reprezintă circa 800 de milioane de lei pentru zonele critice ale sistemului. Pentru a monitoriza situația, ministrul a cerut la Casa Națională de Asigurări de Sănătate efectuarea unui audit la fiecare program, inclusiv pentru medicamente și compensări.
Ministerul urmărește reducerea presiunii financiare asupra unităților sanitare, sperând că sumele necesare vor fi obținute până săptămâna viitoare. Alexandru Rogobete a explicat că lipsa plăților de la CNAS creează un cerc vicios, deoarece spitalele nu pot achita furnizorii și sunt penalizate. El a declarat că „reforma sănătății nu înseamnă tăieri, ci înseamnă modernizare, înseamnă eficientizarea sistemului, înseamnă respect pentru resursa umană și asigurarea unor servicii complete pentru pacienți”.
Gestionarea resurselor financiare în sectorul public rămâne un subiect sensibil în România, fiind strâns legată de stabilitatea economică și de relația cu instituțiile europene. În contextul în care bugetele naționale sunt supuse unor presiuni constante, capacitatea statului de a asigura servicii de bază, precum sănătatea, depinde direct de rectificările bugetare și de modul în care sunt gestionate deficitele de finanțare raportate la nivelul Uniunii Europene.