Cercetătorii de la Universitatea Monash din Australia au descoperit că administrarea aspirinei în doze mici ar putea fi asociată cu o reducere semnificativă a riscului de demență. Studiul indică faptul că acest beneficiu de aproximativ 70% este observat doar la persoanele care posedă un anumit profil genetic. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association, oferind noi perspective asupra prevenției.
Analiza a fost realizată pe baza datelor genetice extrase de la peste 13.500 de participanți care au făcut parte din studiul clinic ASPREE. Acest studiu clinic a fost dedicat investigării efectelor aspirinei asupra sănătății persoanelor vârstnice. Oamenii de știință au urmărit dacă anumite caracteristici genetice pot explica diferențele de răspuns la medicament între indivizi, încercând să determine de ce efectele asupra riscului de demență variază de la o persoană la alta.
Cele mai importante observații au fost identificate în cazul participanților care prezentau variații genetice legate de numărul de trombocite din sânge. Trombocitele sunt componentele sângelui care contribuie la formarea cheagurilor, iar specialiștii au calculat scoruri genetice pentru a compara incidența demenței. În grupul de 20% dintre participanți cu cele mai ridicate scoruri genetice, doar 1% dintre cei care au luat aspirină au dezvoltat demență, față de 3,3% în grupul care a primit placebo.
În ciuda acestui beneficiu potențial, cercetătorii au identificat un efect advers major care poate pune în pericol sănătatea pacienților. În cadrul aceluiași grup genetic, 4,4% dintre participanții care au administrat aspirină au suferit hemoragii majore, în timp ce la grupul placebo acest procent a fost de 2,1%. Din acest motiv, autorii studiului subliniază clar că această descoperire nu reprezintă o recomandare pentru utilizarea preventivă a medicamentului fără supraveghere medicală.
Peter Fransquet, cercetător la Facultatea de Sănătate Publică și Medicină Preventivă din cadrul Universității Monash, a explicat că rezultatele pot deschide calea către strategii de prevenire personalizate. Studiile anterioare nu demonstrau o eficacitate a aspirinei asupra întregii populații, însă noua analiză sugerează că mecanismele biologice asociate trombocitelor pot influența răspunsul organismului. Această asocieră nu a implicat factorii genetici de risc deja cunoscuți pentru boala Alzheimer.
În prezent, studiul necesită confirmarea prin cercetări suplimentare și verificarea asocierii în alte populații pentru a putea formula recomandări medicale oficiale. Următoarea etapă va presupune realizarea unui studiu clinic conceput special pentru persoanele cu profilul genetic identificat. Deși aspirina este un medicament ieftin și accesibil, specialiștii avertizează că persoanele nu trebuie să înceapă tratamentul preventiv fără consultarea unui medic, din cauza riscului crescut de sângerări severe.