Institutul Național de Sănătate Publică a emis un raport privind situația epidemiologică a virusului West Nile în cursul anului 2026. Conform datelor oficiale, în perioada 03.06.2026-16.09.2026, au fost înregistrate un total de 95 de cazuri de infecție. Din acest număr, 83 de cazuri sunt confirmate, în timp ce restul de 12 cazuri sunt clasificate drept probabile, evidențiind o monitorizare atentă a evoluției virusului.
Analiza structurii de vârstă a celor infectați arată că persoanele de vârstă înaintată sunt cele mai afectate de această boală. Cel mai mare număr de cazuri, respectiv 25 de infecții, a fost înregistrat în grupa de vârstă cuprinsă între 60 și 69 de ani. Totodată, 19 cazuri au fost raportate atât la persoanele de 50-59 de ani, cât și la cele de 70-79 de ani, în timp ce 11 cazuri au fost identificate la persoanele de peste 80 de ani.
Impactul virusului asupra sănătății a fost sever în cazul persoanelor cu anumite afecțiuni preexistente. Raportul indică faptul că s-au înregistrat 5 decese, numărul rămânând constant față de ultima raportare. Toate cele 5 decese au survenit la persoane vârstnice care sufere de comorbidități, ceea ce subliniază vulnerabilitatea acestor grupuri de vârstă în fața infecției cu virusul West Nile.
Distribuția geografică a cazurilor este variată, cu o concentrare semnificativă în zona capitalei. Cele mai multe infecții au fost identificate în municipiul București, unde s-au înregistrat 37 de cazuri, urmat de Ilfov cu 10 cazuri. Alte județe afectate includ Călărași și Giurgiu, fiecare cu câte 6 cazuri, precum și județe precum Argeș, Brăila, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Prahova, Suceava și Teleorman, care au raportat numărul de cazuri conform datelor oficiale.
Pentru a reduce riscul de expunere, autoritățile au emis o serie de recomandări stricte pentru populație. Se recomandă evitarea contactului direct cu țânțarii prin purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, precum și utilizarea de substanțe repelente. De asemenea, este necesară utilizarea insecticidelor în locuințe și asigurarea protecției ferestrelor cu plase, precum și eliminarea recipientelor de apă stagnantă din jurul gospodăriilor.
Monitorizarea bolilor infecțioase rămâne un aspect esențial în gestionarea sănătății publice în România. În contextul actual, gestionarea riscurilor de sănătate este strâns legată de măsurile de prevenire a expunerii la vectori, precum țânțarii, care pot transmite virusuri precum West Nile. Autoritățile de sănătate pun accent pe igiena mediului înconjurător și pe controlul populațiilor de insecte pentru a limita răspândirea acestor patogeni în comunități.