Un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București a pus în evidență o problemă structurală majoră în sistemul sanitar românesc. Analiza subliniază discrepanța dintre numărul persoanelor care utilizează serviciile medicale și numărul celor care contribuie efectiv la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În prezent, în România există aproximativ 6,4 milioane de persoane care fac parte din cele 23 de categorii exceptate de la plata CASS, în timp ce sistemul se bazează pe circa 9,6 milioane de contribuitori.
Medicul Cosmin Alexandrescu, președintele Asociației Profesionale a Medicilor de Ambulator, critică modul în care este gestionată această situație financiară. Acesta afirmă că persoanele scutite de plata contribuției continuă să aibă nevoie de servicii medicale, ceea ce generează costuri care nu dispar. Conform medicului, statul ar trebui să asigure o finanțare explicită și predictibilă pentru acești beneficiari, evitând situația în care lipsurile sunt acoperite doar prin rectificări bugetare ulterioare, proces care afectează stabilitatea sistemului.
Problema predictibilității bugetare este centrală în explicația lui Cosmin Alexandrescu, deoarece la începutul anului nu se alocă sume pentru asigurații scutiti. În loc să se prevadă bani pentru fiecare persoană exceptată, bugetul inițial al sănătății nu reflectă necesarul real de finanțare. Din acest motiv, necesarul de fonduri este reevaluat pe parcursul anului, iar statul este nevoit să completeze deficitele prin alocări separate, ceea ce pune o presiune constantă pe bugetul de sănătate.
Dincolo de numărul de contribuabili, studiul ASE evidențiază și o distribuție ineficientă a resurselor financiare în sistemul medical. Cosmin Alexandrescu menționează că CNAS decontează aproape 60% din cheltuielile de personal din spitale, în detrimentul achiziției de servicii medicale. În contrast, serviciile de ambulatoriu, care sunt esențiale pentru a evita internările, primesc sub 10% din fonduri, fapt ce duce la blocarea resurselor la jumătatea lunii.
Lipsa finanțării suficiente pentru ambulatoriu contribuie la aglomerația din Unitățile de Primiri Urgențe, unde pacienții neasigurați caută ajutor medical. Medicul observă că mulți dintre acești utilizatori ajung în urgențe pentru că este singura cale de acces garantată, chiar dacă nu prezintă cazuri reale de urgență medicală. De asemenea, se notează că dintre foștii coasigurați, doar 4,6% au ales să se asigure ulterior prin contribuție proprie, restul de 95,4% rămânând fără protecție.
În contextul digitalizării sistemului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a menționat că, începând cu luna octombrie, Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate și Cartea Electronică de Identitate pot fi utilizate în paralel. Această măsură permite utilizarea ambelor documente pentru autentificarea și semnarea serviciilor medicale, facilitând accesul cetățenilor la sistemul de sănătate în perioada de tranziție.