O parte semnificativă din serviciile de ambulanță din România se confruntă cu o lipsă gravă de fonduri pentru luna septembrie. Pe lista celor afectați se regăsesi județe precum Argeș, Bacău, Bistrița Năsăud, Brașov, Brăila, Caraș Severin, Călărași, Galați, Hunedoara, Ialomița, Teleorman, Timiș și Tulcea. Ministerul Sănătății încearcă să deconteze cheltuielile pentru combustibil, medicamente și reparații folosind o rezervă specială de bani.
Situația financiară este extrem de tensionată deoarece bugetul anului a fost construit încă de la început cu restricții și reduceri de costuri. Această structură a forțat serviciile de ambulanță să transfere sume din trimestrele viitoare către cele actuale pentru a menține funcționarea. Gheorghe Chiș a explicat că, fără o rectificare a bugetului pentru trimestrul al patrulea, activitatea nu va mai putea fi desfășurată la parametri optimi.
În prezent, cheltuielile pentru salarii sunt asigurate până în luna noiembrie, însă problema majoră vizează materialele necesare activității de bază. Pentru combustibil, aparatură medicală și reparații, resursele sunt insuficiente la cele 17 servicii identificate. Federația Sindicală Ambulanța a solicitat oficial Ministerului Sănătății o suplimentare de buget cuprinsă între 90.000 și 100.000 de lei pentru a acoperi aceste necesități.
Blocajul politic a împiedicat adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care Guvernul să suplimenteze bugetul necesar. Gheorghe Chiș a menționat că, în condițiile actuale, anumite misiști, precum transferurile de pacienți între unități medicale, ar putea să nu mai fie onorate. Se pune accent pe asigurarea urgențelor de grad zero, cod roșu, deoarece acestea sunt critice pentru supraviețuire.
În lipsa unei rectificări, există riscul ca ambulanțele să nu mai poată efectua anumite tipuri de transport. Gheorghe Chiș a descris situația ca fiind o criză fără precedent prin durata sa și prin lipsa unei garantii de rezolvare rapidă. În perioada de iarnă, cheltuielile serviciilor de ambulanță tind să crească, ceea ce adaugă presiune asupra bugetului limitat.
Gestionarea resurselor rămâne o provocare majoră, în special în contextul în care bugetul de stat impune păstrarea unei rezerve de 10% pentru ultimul trimestru. Această sumă nu poate fi transferată către alte perioede, ceea ce limitează flexibilitatea financiară a sistemului. Această criză de resurse materiale apare într-un context în care stabilitatea operațională a serviciilor de urgență este constant monitorizată de autorități.