Propunerea de reformă administrativ-teritorială avansată de către Partidul Social Democrat (PSD) reprezintă o amenințare pentru toate comunitățile locale din România, nu doar pentru UDMR. Liderul senatorilor UDMR, Turos Lorand, a declarat luni că orice demers de reorganizare trebuie să pornească de la nevoile reale ale cetățenilor și să fie fundamentat pe date și cifre concrete. Această poziție a fost comunicată prin intermediul agenției Agerpres.
Senatorul a subliniat că localitățile nu pot fi tratate ca simple cifre într-un tabel și nu pot fi reorganizate fără a respecta realitățile și voința oamenilor care locuiesc în acele zone. Turos Lorand a menționat că această amenințare este prezentă indiferent de județul în care se află comunitățile, oferind ca exemple județele Olt, Vaslui sau Harghita. El consideră că deciziile privind reconfigurarea localităților nu pot fi luate la nivel central fără acordul locuitorilor.
Conform evaluării parlamentarului, o reorganizare de o asemenea amploare nu poate fi implementată fără o analiză tehnică riguroasă și fără organizarea unui referendum. Turos Lorand a criticat ideea de a redesena localitățile din România direct dintr-un birou din București, folosind o metaforă despre utilizarea unui creion colorat. El susține că lipsa consultării populației vizate reprezintă o încălcare gravă a legilor, a standardelor internaționale și a principiilor democratice.
Un alt punct criticat de liderul UDMR este lipsa de coerență a pragurilor demografice propuse pentru comasarea localităților. Turos Lorand a observat că aceste praguri au fost modificate succesiv, fără o fundamentare solidă, trecând de la 1.500 de locuitori, apoi la 3.000 și, în final, la 5.000. El a descris acest proces ca fiind un „heirupism dus la extrem”, care nu constituie o reformă, ci o serie de improvizații și decizii luate în grabă.
Deși susține reforma administrației publice, senatorul a precizat că aceasta trebuie să se sprijine pe analize profesioniste pentru a aduce beneficii reale cetățenilor. Turos Lorand a avertizat că o reorganizare fără fundamentare riguroasă riscă să îndepărteze administrația de cetățeni, în loc să faciliteze o apropiere a acesteia de populație. Este necesară o muncă profesionistă și date concrete pentru a putea obține rezultate care să conteze pentru oameni.
Discuțiile privind reconfigurarea unităților administrativ-teritoriale apar într-un context în care partidele politice din România tranhțuiesc pentru controlul administrativ și popularitate. În timp ce unele propuneri de reformă sunt văzute ca încercări de optimizare, altele sunt criticate ca fiind decizii politice fără fundamentare tehnică. Această tensiune între nevoia de eficiență administrativă și respectarea voinței locale rămâne un subiect central în dezbaterea politică națională.