Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat miercuri, în cadrul unei sesiuni la Parlament, că formațiunea politică pe care o conduce va refuza orice tentativă de majorare a taxelor și impozitelor. Liderul a subliniat că astfel de măsuri nu sunt necesare pentru bugetul statului și nici suportabile pentru cetățeni. Această poziție fermă vine într-un moment în care discuțiile despre situația financiară a țării și necesarul de fonduri pentru cheltuieli sociale sunt intense.
Kelemen Hunor a criticat modul în care Guvernul ar putea gestiona eventualele crize bugetare prin utilizarea ordonanțelor de urgență. El a explicat faptul că, prin acest mecanism, Parlamentul se poate trezi pus în fața unor situații împlinite, fie sub formă de proiecte de lege, fie prin asumări. Liderul UDMR a menționat că, în cazul unei ordonanțe, legislativul ar putea interveni ulterior pentru a modifica prevederile, însă a insistat că așteaptă datele oficiale și raportul Guvernului pentru a înțelege direcția măsurilor.
În ceea ce privește creșterea pensiilor de la 1 ianuarie și indexarea alocațiilor, Kelemen Hunor susține că resursele trebuie găsite fără a impune noi taxe. El a precizat că vorbim despre aplicarea prevederilor legale privind indexarea cu inflația din 2025, nu despre o majorare suplimentară de bani. Liderul a menționat că și salariile din sistemul bugetar trebuie indexate, deoarece acestea au fost înghețate, subliniind necesitatea de a respecta legea în acest proces.
Un punct central al intervenției sale a fost propunerea unei noi Legi a salarizării înainte de prezentarea proiectului de buget. Kelemen Hunor a estimat că necesarul financiar pentru această reformă ar fi de 10-12 miliarde de lei, o sumă care ar permite corectarea actualelor dezechilibre din sistem. El a argumentat că, fără o lege unitară, statul va cheltui tot aceiași 10-11 miliarde doar pentru indexare, fără a rezolva problemele structurale ale sistemului.
Referitor la posibila „gaură” bugetară de 40 de miliarde de lei menționată de PSD, liderul UDMR a declarat că nu deține date care să confirme această cifră. El a manifestat încredere în ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și a menționat că pot exista restanțe de plăți, inclusiv în sistemul sanitar, din cauza perioadei de guvernare interimară. În loc de conceptul de „grea moștenire”, Kelemen Hunor a identificat deficitul bugetar de 10% ca fiind principala problemă.
Gestionarea bugetului de stat și a deficitului fiscal reprezintă o provocare constantă pentru autoritățile române, care trebuie să echilibreze cheltuielile sociale cu stabilitatea macroeconomică. În contextul actual, deciziile privind indexarea salariilor și pensiilor sunt strâns monitorizate de către toți actorii politici, având un impact direct asupra puterii de cumpărare a populației și a capacității de finanțare a serviciilor publice esențiale.