Fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, a criticat dur decizia de a asuma responsabilitatea pentru reforma administrativ-teritorială doar la trei zile de la învestirea Guvernului. Această mișcare, propusă de PSD, este descrisă de acesta ca fiind una luată „în pripă”, deoarece nu se bazează pe o analiză detaliată a fiecărui județ sau a fiecărei unități administrativ-teritoriale din țară. Cseke Attila consideră că o astfel de decizie este nefundamentată și riscantă pentru stabilitatea sistemului actual.
Conform declarațiilor făcute în cadrul emisiunii „Harta de impact”, reforma este prezentată ca o soluție miraculoasă care va rezolva toate problemele statului, însă experiențele anterioare arată altfel. Cseke Attila a subliniat că în trecut au existat propuneri similare, făcute tot în grabă, care s-au dovedit a fi contraproductive în timp. El a menționat că, deși organizarea administrativă din 1968 poate fi îmbunătățită, procesul trebuie să fie unul riguros și nu unul bazat pe promisiuni rapide.
Problema comasării unităților administrativ-teritoriale (UAT) este una complexă, existând deja legislație care permite fuziunea celor sub 1500 de locuitori. Totuși, Cseke Attila a observat că încercările anterioare de a crea unități mai mari nu au fost susținute prin vot de către comunitățile locale. El a punctat că în unele UAT-uri există deja o ocupare aproape totală a posturilor din organigramă, ceea ce ridică semne de întrebare privind utilitatea reală a unei comasări forțate.
Pe lângă nivelul local, fostul ministru a propus o discuție mult mai amplă asupra administrației publice centrale, unde reorganizările ar putea fi mai eficiente. În timp ce la nivel central se pot reduce cheltuielile prin comasarea unor instituții, la nivel local trebuie respectat principiul serviciului public pentru comunitate. Cseke Attila a sugerat că orice schimbare majoră trebuie discutată în Parlament și analizată în profunzime în cadrul comunităților locale, nu impusă brusc.
Cseke Attila a menționat că UDMR va fi partener în eficientizarea administrației centrale, indiferent de partidul aflat la guvernare, dar va face opoziție proiectelor care nu sunt bine fundamentate. El a comparat procesul cu cel din Danemarca, unde reforma a durat 30 de ani, subliniind că, deși România nu trebuie să aștepte atât, nu poate asuma o reformă atât de rapidă. Partidul susține că deciziile de acest amploare aparțin prim-ministrului, nu unui singur partid politic.
Reforma administrativ-teritorială vizează modificarea structurii de bază a unităților de guvernare locală și centrală. În România, statutul de municipiu este reglementat prin praguri de locuitori, însă există situații în care localități cu un număr mult mai mic de persoane dețin acest rang. Discuțiile despre reorganizarea sistemului sunt frecvente în contextul nevoii de a reduce cheltuielile publice și de a eficientiza serviciile oferite cetățenilor de către instituțiile statului.