Două sondaje de opinie publicate în aceeași zi prezintă cifre diametral opuse privind popularitatea partidului AUR, generând dezbateri privind metodologiile utilizate. Într-o cercetare, formațiunea este plasată pe primul loc cu un procent semnificativ, în timp ce în a doua cercetare AUR ocupă doar locul cinci în clasamentul partidelor. Această discrepanță majoră apare într-un context tensionat de conflicte interne între liderii partidului și fondatorii săi.
Barometrul realizat de Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP) indică faptul că AUR dispune de doar 10,8% din voturi. În acest clasament, PSD conduce cu 16,5%, fiind urmat de PNL cu 14,1%, un eventual partid al lui Călin Georgescu cu 13,1% și USR cu 11,2%. Cercetarea IPEP a inclus un eșantion de 502 respondenți și a raportat o marjă de eroare de ±4,38%, subliniind că susținătorii lui Georgescu și ai AUR nu sunt neapărat un grup de alegători omogen.
În contrast, sondajul realizat de CURS pe 29 octombrie plasează AUR pe prima poziție, cu un scor de 34%. Această cifră este mult mai mare decât cea din barometrul IPEP, fiind urmată de PSD cu 26% și PNL cu 16%. Cercetarea CURS a fost efectuată pe un eșantion de 1.068 persoane, având o marjă de eroare de ±3%. Din cauza diferențelor de eșantion și a modului de formulare a întrebărilor, cele două rezultate nu pot fi comparate direct.
Conflictul dintre George Simion și Marius Lulea, condus de IPEP, a adus în atenția publicului probleme de natură internă. Marius Lulea este fost prim-vicepreședinte și cofondator AUR, fiind recent îndepărtat din partid. Tensiunile au inclus acuzații privind cotizațiile restante, un incident la poarta locuinței lui Lulea și, ulterior, afirmații ale lui Simion privind un șantaj legat de un dosar de securitate națională. Aceste evenimente au avut loc în perioada în care au fost publicate sondajele.
La capitolul încredere, rezultatele IPEP arată că 58,8% dintre participanți declară că nu au „deloc” încredere în George Simion. Un procent ușor mai mare, de 60,8%, este menționat în cazul lui Nicușor Dan. În cadrul aceleiași cercetări, candidatul independent a atras 5,6% din voturi, în timp ce 22,3% dintre respondenți au fost clasificați ca fiind nevotanți, nehotărâți sau au oferit alte tipuri de răspunsuri.
Sondajele de opinie reprezintă instrumente statistice utilizate pentru a estima preferințele electorale într-un moment dat, însă rezultatele lor pot varia în funcție de mărimea eșantionului și de marja de eroare. În România, aceste date sunt monitorizate constant pentru a observa evoluția partidelor politice, însă experții avertizează că variațiile între diferite instituturi de cercetare pot fi cauzate de diversitatea metodologiilor de colectare a datelor.