Programul PRIMII, conceput pentru prevenirea abandonului școlar în învățământul primar, a generat un număr scăzut de solicitări de finanțare. Din totalul de 1.487 de școli eligibile pentru acest program, doar 709 au depus cereri, ceea ce înseamnă că 778 de unități de învățământ nu au solicitat fondurile disponibile. Aceste resurse financiare, care depășesc pragul de 1,2 miliarde de lei, sunt destinate sprijinirii a aproximativ 50.000 de copii prin diverse măsuri de susținere.
Fondurile alocate sunt menite să acopere cheltuieli esențiale precum orele de recuperare a materiei, consilierea elevilor și asigurarea hranei. Totuși, lipsa proiectelor din partea celor 778 de școli vulnerabile ridică semne de întrebare privind accesibilitatea acestor resurse. Expertul în educație Marian Staș a criticat dur această situație, numind neparticiparea conducerilor școlilor un „vot de blam impardonabil”. Acesta susține că faptul că peste un miliard de lei rămân neutilizați este inadmisibil din punct de vedere managerial.
Pe de altă parte, profesorul Marcel Bartic a subliniat dificultățile administrative specifice școlilor din mediul rural și din comunitățile defavorizate. Acesta a explicat că managementul acestor unități este adesea suprapus, directorul fiind nevoit să îndeplinească simultan rolurile de profesor, contabil sau secretar. Pregătirea documentației necesare implică parcurgerea unui ghid de peste o sută de pagini, un efort considerabil pentru personalul insuficient. Bartic a sugerat că ministerul ar trebui să deschidă o nouă sesiune de proiecte cu asistență directă.
Directorul Viorel Dorobanțu, de la școala din Curcani, a menționat și alte motive posibile pentru lipsa aplicărilor, precum suprapunerea perioadei de depunere cu organizarea concursului pentru directori. De asemenea, experiențele negative anterioare cu alte programe sau teama de raportări birocratice complexe pot influența decizia conducerilor. Directorul a punctat că, deși metodologia a fost simplificată, lipsa unei echipe de implementare aliniate poate duce la eșecul proiectelor. El a subliniat că interesul copiilor trebuie susținut activ de către cadrele didactice.
Riscul abandonului școlar rămâne ridicat, în special în perioada gimnazialului, când copiii din familii vulnerabile sunt determinați de nevoile financiare să renunțe la studii. Marcel Bartic a observat că mulți elevi vin la școală tocmai pentru masa caldă oferită. În lipsa acestor fonduri, autoritățile locale ar putea interveni prin finanțarea orelor suplimentare sau a hranei. Ministerul Educației a recalculat recent punctajele pentru proiecte, oferind școlilor posibilitatea de a contesta evaluările până pe 30 octombrie.
În sistemul de învățământ din România, gestionarea fondurilor europene prin programe precum PNRAS sau PRIMII necesită o capacitate administrativă ridicată. De multe ori, unitățile de învățământ din zonele defavorizate se confruntă cu o lipsă cronică de personal calificat pentru gestionarea proiectelor. Această realitate administrativă transformă accesarea granturilor într-o provocare majoră pentru directorii care trebuie să gestioneze simultan activitatea pedagogică și cea de raportare financiară obligatorie.