Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că combaterea violenței în mediul școlar necesită o schimbare profundă de mentalitate, dincolo de implementarea proiectelor oficiale. Mesajul a fost transmis în cadrul evenimentului de închidere al proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”. Sorin Costreie a subliniat că un mediu educațional sigur este condiția esențială pentru o educație de calitate, protejând atât elevii, cât și profesorii.
Deși autoritățile au pus la punct diverse instrumente, ministrul a recunoscut că situația actuală a violenței este deficitară. Sorin Costreie a menționat că există deja un Plan Național de Combatere a Violenței Școlare, precum și proceduri de management și un mecanism de semnalare anonimă. Totuși, el a punctat că, în ciuda acestor documente și proiecte, nivelul de violență rămâne problematic, motiv pentru care simpla existență a unor proceduri administrative nu este suficientă pentru a rezolva problema.
În acest context, Sorin Costreie a cerut profesorilor să își asume un rol social mai amplu, depășind funcția de simpli dascăli. Ministrul a insistat că educatorii trebuie să asculte copiii într-un mod autentic, nu doar prin verificarea informațiilor predate la tablă. El a explicat că multe forme de violență pornesc de la faptul că elevii nu se simt văzuți, înțeleși sau ascultați, iar rolul profesorului este să vadă copilul în întregimea sa, nu doar ca un recipient de informații.
Un alt punct critic ridicat de ministru a fost dificultatea accesului la consilierea școlară, criticând faptul că o inițiativă legislativă a fost respinsă în Parlament. Această lege ar fi permis elevilor să acceseze consilierea fără acordul părinților, un aspect considerat vital în anumite situații. Sorin Costreie a menționat că, în unele cazuri, familia poate reprezenta un factor traumatizant, iar stigma socială legată de sănătatea mintală face ca consilierul școlar să fie privit cu suspiciune, ca și cum ar fi o etichetă sau o anatemă.
În final, ministrul a semnalat că diferențele de oportunități dintre mediul rural și cel urban alimentează tensiunile sociale și violența. Sorin Costreie a citat studii precum cele realizate de UNICEF, PISA sau OECD, care arată un clivaj major între copiii din zone defavorizate sau rurale și cei din zone favorizate. El a concluzionat că reducerea acestor diferențe este necesară pentru a diminua frustrarea și tensiunea socială care contribuie direct la creșterea fenomenelor de violență în școli.
Problematica violenței în mediul educațional se încadrează într-un context mai larg de monitorizare a drepturilor și siguranței minorilor. Instituțiile internaționale și studiile de specialitate analizează constant modul în care mediile sociale și infrastructura educațională influențează comportamentul elevilor. Monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru a ajusta politicile publice și pentru a asigura un mediu de învățare echitabil, care să protejeze copiii indiferent de mediul de proveniență.