Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că birocrația reprezintă o problemă majoră pentru cadrele didactice din România și propune măsuri concrete pentru reducerea timpului alocat documentelor administrative. Obiectivul principal este simplificarea activității profesorilor, astfel încât aceștia să își poată concentra efortul asupra procesului de predare și asupra elevilor, în detrimentul completării fișelor justificative. Această inițiativă vizează eliminarea formelor fără fond care consumă resursele esențiale ale sistemului de învățământ.
Pentru a evalua impactul acestor schimbări, Sorin Costreie propune implementarea unui proiect-pilot care să funcționeze pe o perioadă de un an de zile. Experimentul presupune selectarea unor unități de învățământ în care birocrația va fi eliminată, pentru a fi comparate cu alte școli similare sau cu clase paralele din aceeași instituție. Această metodă de analiză va permite observarea diferențelor de performanță dintre grupurile de elevi supuse unor condiții administrative diferite.
Procesul de evaluare va include o monitorizare atentă a nivelului de învățare, prin scanarea rezultatelor elevilor atât la intrarea în sistem, cât și la ieșire. Ministrul a subliniat că este esențial să se determine unde copiii obțin cele mai bune rezultate în procesul de învățare propriu-zis. Sorin Costreie a menționat că scopul final este de a înțelege dacă reducerea hârțogărelii favorizează o educație bazată pe înțelegere și gândire, în loc de simpla memorare a informațiilor.
În cadrul declarațiilor sale, ministrul a criticat faptul că activitatea profesorilor este adesea justificată prin completarea unor documente care nu aduc valoare educațională. Sorin Costreie a afirmat că, în prezent, sistemul pare să prioritizeze justificarea activității prin fișe, în loc să se concentreze pe esența educației. El a susținut că modelul actual de repetiție și memorare a informațiilor ar putea fi depășit dacă se pune accent pe capacitatea de a gândi a elevilor.
Proiectul propus de Sorin Costreie subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă în gestionarea școlilor, trecând de la un model administrativ greoi la unul axat pe performanță pedagogică. Prin compararea școlilor care vor participa la acest experiment cu cele care vor rămâne sub regimul actual, autoritățile vor putea vedea dacă eliminarea sarcinilor de birocrație îmbunătățește calitatea învățării. Această abordare ar putea marca un punct de cotitură în modul în care profesorii își gestionează timpul în clasă.
Sistemul de învățământ din România se confruntă de mult cu presiunea administrativă exercitată asupra cadrelor didactice, o problemă care afectează direct calitatea interacțiunii dintre profesor și elev. Reducerea numărului de acte necesare pentru justificarea activității este o cerință constantă în discuțiile despre reformarea educației. Această mișcare către digitalizare și simplificare este considerată vitală pentru modernizarea procesului de predare în unitățile de învățământ din țară.