România se poziționează printre statele europene în care elevii aleg să învețe două sau chiar mai multe limbi străine. Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, țara noastră ocupă locul al patrulea în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul elevilor care studiază cel puțin două limbi străine. Această performanță lingvistică reflectă o tendință de adaptare la cerințele actuale ale societății europene.
La nivelul întregii populații adulte din Europa, cu vârste cuprinse între 18 și 69 de ani, 3 din 4 persoane cunosc cel puțin o limbă străină. Pentru tinerii din segmentul de vârstă 18-24 de ani, situația este și mai pronunțată, deoarece 87% pot purta o conversație într-o limbă străină. Mai mult, jumătate dintre acești tineri stăpânesc cel puțin două limbi, iar circa 16% vorbesc trei sau chiar mai multe limbi străine.
Procesul de învățare a limbilor străine a evoluat semnificativ față de generațiile anterioare, care se limitau de cele mai multe ori la orele de curs din școală. Tinerii de astăzi utilizează metode mult mai variate pentru a asimila noi vocabular, profitând de rețelele de socializare, platformele de streaming și jocurile video. De asemenea, programele de mobilitate educațională, precum cele oferite de Erasmus+, joacă un rol crucial în dezvoltarea acestor competențe lingvistice.
Engleza rămâne limba străină cea mai studiată în sistemul de învățământ european, fiind abordată de 97,6% dintre elevii din ciclul secundar inferior din UE în anul 2024. După engleză, cele mai frecvente limbi studiate în ciclul secundar sunt franceza, cu un procent de 30,3%, urmată de spaniola, la 19,2%, și germana, care este învățată de 18,9% dintre elevi. În Luxemburg, franceza este extrem de populară, fiind studiată de 82,6% dintre elevi.
În ceea ce privește diversitatea lingvistică în învățământul primar, doar 6,4% dintre elevii europeni studiau cel puțin două limbi străine în 2024, o creștere față de 4,6% în 2014. Diferențele între state sunt însă marcante, Luxemburg lider de clasament cu aproape 8 din 10 elevi multilingvi, urmat de Letonia cu 41,4%, Grecia cu 35,5%, Danemarca cu 29% și Finlanda cu 28,6%. România reușește să rămână competitivă în acest context european.
Capacitatea de a comunica în mai multe limbi străine a devenit un standard de bază pentru accesul la oportunități profesionale și digitale. Această abilitate facilitează călătoriile și deschide accesul către studii sau locuri de muncă în alte țări europene. În contextul actual, multilingvismul nu mai reprezintă doar un simplu avantaj pe curriculumul vitae, ci o competență esențială pentru integrarea și succesul în cadrul economiei și societății europene.