Un raport de audit publicat de Curtea de Conturi evidențiază o lipsă de conectivitate între programele școlare din liceu și cerințele reale ale pieței muncii. Instituția semnalează că Ministerul Educației nu consultă sistematic angajatorii și nu monitorizează traseul absolvenților pentru a vedea dacă aceștia dobândesc competențele necesare. Această situație apare în contextul în care angajatorii raportează că tinerii nu dețin abilități practice sau capacități de comunicare și lucru în echipă.
Auditorii au analizat perioada 2022-2024, realizând evaluarea în anul 2025, pentru a vedea dacă liceul pregătește elevii pentru viața de după absolvire. Rezultatele arată că ministerul nu are date complete despre ce fac absolvenții după terminarea studiilor și nici nu analizează dacă reformele aplicate produc rezultate în ceea ce privește angajabilitatea. Lipsa acestor mecanisme de feedback împiedică verificarea eficienței schimbărilor aduse sistemului de învățământ.
Mirela Ștețco, profesor și specialist în politici educaționale, avertizează că arhitectura curriculară propusă nu este ancorată în provocările lumii actuale. Aceasta susține că implementarea unor programe fără o trasabilitate clară a inserției tinerilor pe piața muncii poate duce la repetarea greșelilor trecute. Conform specialistului, o reformă condusă fără bucle de feedback riscă să pună în pericol viitorul unei întregi generații de elevi.
Datele din raportul Curții de Conturi subliniază gravitatea situației prin cifre concrete privind monitorizarea tinerilor. Statul nu deține informații despre parcursul a aproximativ 60–68% dintre absolvenții de liceu după ce aceștia își termină studiile. Această lipsă de date împiedică Ministerul Educației să știe dacă noile planuri-cadru și programele adoptate ajută cu adevărat copiii să se integreze în mediul profesional.
Reforma curriculară a ajuns în această toamnă la clasa a IX-a, însă procesul de schimbare a început fără un mecanism de măsurare a rezultatelor. Raportul precizează că noile planuri-cadru urmează să fie aplicate generației care va intra în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027. Deși auditul nu evaluează direct noile programe, acesta confirmă faptul că ministerul a început transformarea fără a avea instrumente de evaluare funcționale.
Sistemul de educație din România se confruntă cu provocări structurale privind adaptarea la cerințele economice moderne. În prezent, deciziile privind programele școlare sunt luate fără o consultare periodică a sectorului privat, ceea ce creează un decalaj între educația formală și nevoile angajatorilor. Această lipsă de sincronizare afectează direct capacitatea tinerilor de a deveni forță de muncă calificată.