În anul 2025, aproximativ 23% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. Această cifră, care indică prezența în categoria NEET, este cu nouă puncte procentuale peste media de 14% înregistrată la nivelul statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Raportul „Education at a Glance 2026” evidențiază o diferență semnificativă față de standardele OCDE.
Organizația avertizează că perioadele prelungite de inactivitate la începutul vieții profesionale pot avea efecte negative de durată asupra veniturilor și a parcursului socio-economic al indivizilor. Tinerii adulți care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională reprezintă o preocupare majoră în materie de politici publice. În România, ponderea de 23% de tineri NEET depășește semnificativ media organizației, care se situează la 14% pentru toate statele membre.
Nivelul educației populației adulte din România prezintă, de asemenea, decalaje față de media OCDE. În timp ce la nivelul organizației 43% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani dețin o calificare universitară, în România acest procent este de numai 19%. În schimb, românii cu studii liceale sau postliceale reprezintă 56% din populația activă, un nivel peste media de 39% înregistrată la nivelul OCDE. Datele arată și o scădere a calificărilor liceale în rândul generațiilor tinere, de la 59% la vârsta de 55-64 de ani, la 45% pentru grupa de 25-34 de ani.
Impactul educației se reflectă direct în venituri și în accesul la tipuri de muncă moderne. Angajații români cu studii liceale teoretice câștigă cu 11% mai puțin decât media națională, iar pentru cei fără liceu decalajul este de 18%. O particularitate a României este că persoanele cu studii liceale vocaționale au un decalaj salarial de 8% față de medie, un procent mai mic decât cel al absolvenților de liceu teoretic, spre deosebire de situația inversă din restul OCDE. Totodată, doar 10% dintre cei cu studii superioare din România lucrează de acasă, față de 42% la nivelul organizației.
În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului în rândul tinerilor adulți români cu studii superioare a cunoscut o scădere constantă. În perioada 2015-2025, această rată a coborât de la 6% la 3%, performanță care depășește scăderea medie de la 7% la 5% înregistrată la nivelul statelor OCDE pentru care există date comparabile. Această evoluție indică o integrare mai bună a persoanelor calificate pe piața muncii națională, în ciuda altor deficite educaționale semnalate în raportul publicat marți.