Sari la conținut
Ultima oră Povestea Sorin Costreie despre decizia de a renunța la Electronică pentru Filosofie
Progresul Național
Educație

Povestea Sorin Costreie despre decizia de a renunța la Electronică pentru Filosofie

Ministrul Educației a relatat despre conflictul major cu părinții după schimbarea direcției de studii.

3 min citire
Povestea Sorin Costreie despre decizia de a renunța la Electronică pentru Filosofie
Pexels License · original · licență

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a împărtășit o experiență personală marcată de un conflict familial major, survenit în urma deciziei de a schimba domeniul de studii. Într-o intervenție realizată în cadrul podcastului „Lecția de azi”, acesta a explicat cum a ales să renunțe la o carieră în științele exacte pentru a urma studiile în domeniul filozofiei. Această schimbare de perspectivă a avut loc în perioada de tranziție de după Revoluția din 1989.

Înainte de această decizie, Sorin Costreie urma un traseu academic orientat spre matematică, fiind chiar participant la faza națională a olimpiadelor de specialitate. Totuși, între clasele a X-a și a XI-a, interesul său a început să se îndrepte către întrebări fundamentale, care depășeau demonstrațiile matematice simple. Ministrul a menționat că a început să fie interesat de concepte precum natura numerelor sau funcțiilor, ceea ce l-a condus natural către filosofia umanistă.

Inițial, Sorin Costreie a ales Facultatea de Electronică și Telecomunicații, după ce în anul 1988 a observat un mediu puternic politizat la Facultatea de Filosofie. După Revoluție, după ce s-a produs o epurare a cadrelor didactice de la Filosofie, acesta a început să urmeze cursurile ambelor instituții. Dezamăgit de programa învechită de la Electronică, unde se utiliza Turbo Pascal în loc de limbaje noi, a decis să urmeze doar filozofia.

Decizia de a renunța la electronică a provocat o reacție extrem de violentă în cadrul familiei sale. Sorin Costreie a declarat că părinții săi au reacționat prin certuri aprinse, iar el a fost nevoit să petreacă două nopți în boxă pentru a evita situația. Deoarece la acea vreme nu exista telefonul mobil, acesta nu a avut nicio altă opțiune de a contacta rude sau prieteni, rămânând singur până când părinții au acceptat alegerea sa.

Reacția la aceste declarații a venit și din partea jurnalistei Oana Dimofte, care a comentat pe rețelele sociale presiunea exercitată de părinți asupra viitorului copiilor. Aceasta a subliniat că, deși ea nu a experimentat astfel de conflicte, există numeroase cazuri în care generațiile trecute și-au construit viața conform dorințelor părinților. Oana Dimofte a exprimat speranța ca acești oameni să le permită propriilor copii să decidă singuri.

În sistemul de învățământ românesc, parcursul academic este adesea influențat de presiunile sociale sau de așteptările familiei, fenomen care a evoluat semnificativ de la perioada comunistă până în prezent. Deciziile privind alegerea facultății pot marca puncte de cotitură majore în dezvoltarea profesională a tinerilor, influențând direct parcursul acestora în piața muncii și în structura societății după finalizarea studiilor universitare.

Surse

Sursa: Cotidianul

Tot în Educație