În timp ce în orașe părinții se luptă pentru locurile de parcare în fața școlilor, peste 100.000 de copii din România fac naveta zilnic în condiții extrem de dificile. Acești elevi pornesc spre unitățile de învățământ pe întuneric, parcurgând kilometri întregi pe drumuri neasfaltate, prin păduri sau câmpuri, adesea folosind lumina telefoanelor pentru a vedea unde calcă. Situația navetei școlare reprezintă o provocare majoră pentru numeroase familii din mediul rural.
Datele furnizate de Ministerul Educației arată complexitatea problemei. În anul școlar 2022–2023, numărul elevilor navetiști era estimat la 197.805, conform unor date transmise în urma unei întrebări parlamentare. În ianuarie 2024, ministerul estima că peste 110.000 de elevi au nevoie de transport, însă 55.086 dintre aceștia nu beneficiau de transport gratuit din cauza lipsei contractelor între consiliile județene și firmele de transport. În septembrie 2026, Ministerul Educației estima, conform Digi24, că peste 100.000 de copii fac naveta.
Impactul reorganizărilor școlare este vizibil în diverse localități. După intrarea în vigoare a Legii 141/2025, 507 unități școlare cu personalitate juridică au fost reorganizate în structuri ale altor școli, conform Ministerului Educației. În satul Seaca, județul Olt, școala primară a fost închisă în septembrie 2025 și comasată cu Școala Gimnazială din Poboru. Astfel, 11 elevi din clasele I–IV, inclusiv trei care nu împliniseră vârsta de 7 ani, trebuie să parcurgă aproximativ 10 kilometri pe sens, trecând parțial prin pădure.
În Fundata, județul Brașov, situată la peste 1.300 de metri altitudine, doi frați de 10 și 4 ani merg jumătate de oră pe jos până la microbuz. Alexandra Ghica, directoarea școlii, menționează că iarna profesorii trebuie uneori să le schimbe copiilor șosetele ude. În satul Grajduri, județul Iași, 12 elevi merg 4 kilometri pe câmp prin vânt și frig, folosind ecranele telefoanelor. Primarul Constantin Zamfirache a recunoscut că comuna are un microbuz ieșit din uz și unul fără șofer angajat.
Problemele de infrastructură și transport afectează și alte zone, precum Dealu Morii din județul Bacău, unde autobuzele nu pot intra în sat din cauza drumului neasfaltat. Elevii parcurg drumul prin noroi cu cizme de gumă. În județele Iași, Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Dâmbovița și Mehedinți, dificultățile sunt semnalate ca fiind cele mai mari. Un raport al Băncii Mondiale din 2018 a constatat că, în medie, fiecare școală din cele 6.700 analizate avea peste 93 de elevi și aproape 8 profesori navetiști.
Efortul depus de acești elevi este urmat de un drum lung înapoi spre casă, ceea ce crește riscul de abandon școlar. Distanța, costurile transportului sau lipsa infrastructurii pot determina renunțarea la educație. Situația navetei rămâne un factor critic pentru finalizarea studiilor în mediul rural, fiind influențată direct de deciziile administrative privind reorganizarea școlilor și de capacitatea localităților de a asigura transportul necesar elevilor.