Sistemul de educație din România se află într-o etapă de tranziție complexă, cunoscută sub denumirea de „messy middle”, în care integrarea inteligenței artificiale devine o necesitate urgentă. Cătălina Rață, directoare adjunctă la UiPath Foundation, subliniază că alfabetizarea în AI este obligatorie atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Această proces de învățare trebuie să includă înțelegerea funcționării tehnologiei și a limitărilor sale, nu doar utilizarea unor instrumente digitale.
În prezent, există un decalaj vizibil între generații, deoarece elevii utilizează tehnologiile generative mult mai frecvent decât profesorii. Cătălina Rață observă că educatorii manifestă o anumită reticență și există riscul ca aceștia să nu mai aibă un limbaj comun cu elevii. Totuși, s-a constatat o deschidere majoră a profesorilor către formare, mulți dintre aceștia căutând resurse și ghidaj pentru a înțelege cum să integreze noile tehnologii în procesul de predare.
O schimbare masivă a modului de evaluare este considerată esențială pentru adaptarea la realitățile actuale. Cătălina Rață propune trecerea de la evaluarea produsului final la evaluarea procesului, promovând metode precum cele socratice, dezbaterea și susținerea orală a argumentelor. Această reformă ar implica o schimbare radicală a întregului sistem educațional, punând accent pe învățarea de la egal la egal și pe capacitatea de a critica și analiza răspunsurile generate de inteligența artificială.
Accesul echitabil la resurse reprezintă o altă provocare majoră pentru a preveni adâncirea prăpastiei dintre mediul rural și cel urban. Profesorii utilizează în prezent inteligența artificială prin mijloace proprii, ceea ce poate crea disparități de performanță între elevi. Este necesară furnizarea de instrumente sigure și gratuite, alături de un cadru legal clar, pentru ca toți copiii să aibă șanse egale, indiferent de nivelul socio-economic al familiei sau de zona de proveniență.
Ministerul Educației pregătește deja integrarea inteligenței artificiale în parcursurile de pregătire profesională continuă pentru profesori. Cătălina Rață recomandă însă ca această componentă să fie inclusă și în pregătirea inițială a viitorilor cadre didactice. Implementarea unor astfel de programe este vitală pentru a asigura o bază de cunoștințe solide, care să permită elevilor să fie utilizatori cu putere de decizie și conștienți de protecția datelor personale.
În contextul global, integrarea tehnologiei în școli este un subiect intens dezbătut la nivelul organizațiilor internaționale, precum UNESCO. Deși România a făcut pași prin actualizarea unor programe școlare, procesul necesită un efort colectiv al multor instituții. Rezultatele testelor PISA arată că, deși elevii români au scoruri peste media OECD la curiozitate și perseverență, nivelul de alfabetizare de bază rămâne o provocare care trebuie abordată simultan cu noile competențe digitale.