România se numără printre statele europene cu cea mai mare pondere de agricultori vârstnici, depășind media Uniunii Europene. Conform datelor prezentate pentru planul strategic al Politicii Agricole Comune, 44,3% dintre fermierii din țara noastră au cel puțin 65 de ani. Această situație evidențiază o dificultate majoră în atragerea noilor generații în sectorul agricol, care se confruntă cu o competiție scăzută pentru accesul la fondurile europene disponibile.
Analiza Eurostat din 2023 arată că, în timp ce media europeană a managerilor de ferme de peste 65 de ani este de aproximativ 32%, în România aceasta atinge 41,7%. Această realitate este însoțită de o schimbare structurală a fermelor din Europa, unde dimensiunea medie a acestora a crescut de la 19,7 hectare în 2010 la 24,7 hectare în 2023. Procesul de consolidare și mecanizare pune presiune pe exploatațiile mici, care tind să dispară în favoarea unităților mari, orientate comercial.
În România, sectorul agricol prezintă o structură duală, cuprând atât ferme comerciale mari, cât și numeroase exploatații de subzistență, de dimensiuni reduse. Această diversitate influențează direct capacitatea de a atrage tineri, mulți dintre ei preferând migrarea spre orașe sau străinătate pentru locuri de muncă mai bine plătite. Lipsa accesului la teren, capitalul inițial și riscurile legate de condițiile meteorologice sau ciclurile de producție reprezintă bariere semnificative pentru cei care doresc să înceapă o activitate agricolă.
În ciuda existenței unor instrumente de sprijin, precum granturile de instalare sau împrumuturile cu dobândă redusă, interesul tinerilor rămâne sub așteptări. Pentru intervenția DR-12, administrată de AFIR, s-au depus până la data de 18 octombrie 2026 doar 36 de proiecte pentru sectorul zootehnic și 305 pentru alte sectoare. Tinerii fermieri pot solicita maximum 200.000 euro pe proiect, însă dificultatea de a asigura contribuția proprie rămâne un obstacol major în procesul de finanțare.
Experiența tinerilor din fermele de familie confirmă faptul că agricultura implică un volum de muncă enorm și o lipsă aproape totală de timp liber. Adriana Verdeș, care lucrează în extruziunea aluminiului și ajută la ferma familiei, explică faptul că, deși se poate trăi bine din agricultură, prețul este lipsa timpului pentru viața socială. Animalele necesită îngrijire constantă, indiferent de condițiile meteo sau de dorința proprietarului de a pleca în vacanță, ceea ce creează un dezechilibru între viața personală și cea profesională.
Problema lipsei de succesori este accentuată de o schimbare de mentalitate la nivelul generațiilor tinere, care tind să caute rezultate financiare imediate. În contextul unei economii digitale, agricultura este percepută ca o muncă fizică grea, care necesită răbdare și o construcție lentă a afacerii în timp. Fără o educație adecvată și un sprijin real din partea statului pentru investiții și infrastructură, sectorul agricol va continua să se confrunte cu o îmbătrânire a forței de muncă.