Tinerii din România se confruntă cu dificultăți locative semnificative, fiind afectați de costuri ridicate și de lipsa spațiului suficient. Deși la nivelul întregii populații cheltuielile cu locuința apasă relativ puțin pe venituri, situația este radical diferită pentru persoanele tinere. Datele Eurostat indică faptul că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește supraaglomerarea locuințelor în care trăiesc tinerii români.
În ceea ce privește povara financiară, aproximativ 10% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani locuiesc în gospodării care alocă peste 40% din venituri pentru locuință. Această proporție este de două ori mai mare decât cea înregistrată la nivelul populației generale. Situația este și mai critică pentru segmentul de vârstă 20-24 de ani, unde procentul ajunge la 17,5%, depășind media europeană de 11,1%.
România se află în topul statelor europene cu cele mai mari procente de tineri afectați de aceste costuri. După țara noastră, cele mai mari valori sunt înregistrate în Danemarca, cu 34,9%, Grecia, cu 28,1%, Olanda, cu 18,9%, și Germania, cu 18,4%. În acest calcul sunt incluse chiria, dobânzile creditelor ipotecare, utilitățile, întreținerea, reparațiile și alte costuri asociate locuirii, afectând independența financiară a tinerilor.
Problema spațiului este extrem de accentuată, deoarece 60,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani trăiesc în gospodării supraaglomerate. Acest procent este cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană, unde media este de doar 26,9%. România este urmată în acest clasament de Letonia, cu 54,9%, și de Bulgaria, cu 52,8%, ceea ce reflectă dificultatea de a găsi locuințe adecvate.
Lipsa spațiului și dependența de locuința familiei influențează și vârsta la care tinerii devin independenți. În România, persoanele părăsesc casa părinților, în medie, la vârsta de 27,4 ani, un prag mai mare decât media europeană de 26,3 ani. Factorii care contribuie la aceste dificultăți sunt creșterea prețurilor imobiliare, a chiriilor și a facturilor la energie, influențând direct capacitatea de a susține costurile locative.
Evoluția prețurilor la nivel european arată o presiune constantă asupra costurilor de locuire. Între anul 2015 și al doilea trimestru din 2026, prețurile locuințelor au crescut în medie cu 69%, conform datelor Eurostat. Această tendință explică de ce persoanele care utilizează piața privată de închirieri sunt, în general, mult mai expuse la cheltuieli ridicate și la o stabilitate financiară precară.