O mare parte din populația României a apelat la achiziții de produse second-hand în perioada recentă. Conform unui studiu realizat de ING Consumer Research și Ipsos, aproximativ 74% dintre români au cumpărat haine la mâna a doua în ultimii trei ani. Această tendință se extinde și către alte categorii de bunuri, deoarece peste jumătate dintre respondenți au ales să achiziționeze produse de mobilier, electronice sau electrocasnice utilizate anterior.
Factorul economic reprezintă principalul motor care determină românii să opteze pentru aceste produse. Un procent de 30% dintre participanții la sondaj afirmă că aleg hainele second-hand datorită prețului mai accesibil, în timp ce dorința de a cheltui mai puțin constituie un alt motiv esențial. Interesant este faptul că aceste achiziții nu elimină complet cumpărăturile de articole noi, deoarece 36% dintre cei care au crescut consumul de haine second-hand au declarat că și-au sporit simultan și achizițiile de produse noi.
În segmentul vestimentar, se observă o preferință clară pentru articolele destinate celor mici. Dintre românii care au cumpărat astfel de produse în ultimii trei ani, 43% susțin că achiziționează mai des haine second-hand pentru copii, în timp ce 37% preferă să cumpere haine la mâna a doua pentru adulți. Această tendință este vizibilă și în categoria echipamentelor tehnice, unde aproximativ 3 din 10 respondenți au declarat că au început să aleagă mai frecvent variante second-hand pentru electrocasnice și electronice.
În ciuda popularității acestor produse, există încă bariere care limitează consumul, în special în ceea ce privește încrederea în calitate. Pentru segmentul hainelor, până la 23% dintre respondenți menționează că temeri legate de igienă îi fac să ezite. În cazul aparatelor electronice și al electrocasnicelor, principalele îngrijorări sunt legate de posibilele defecte ascunse, menționate de 23% dintre participanți, și de starea de uzură sau calitatea produsului, raportată de 17% dintre cei sondați.
Corina Miloș, Head of Research, ING Bank România, explică faptul că aceste comportamente fac parte dintr-o schimbare către o economie circulară. Aceasta presupune utilizarea mai eficientă a resurselor fără renunțarea la bunurile importante, oferind soluții atât pentru economisire, cât și pentru reducerea risipei. În acest context, deschiderea față de programele de colectare și revânzare indică un interes real pentru modele de consum care permit păstrarea valorii produselor pentru o perioadă mai lungă de timp.
Comportamentul consumatorilor români în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și a obiectelor vechi reflectă o dorință de circularitate. Pentru 60% dintre români, prima opțiune atunci când nu mai poartă anumite haine este oferirea acestora către prieteni sau familie. Totodată, aproape 6 din 10 persoane consideră că programele de colectare și revânzare lansate de branduri sunt o soluție bună pentru reducerea risipei și își doresc ca mai multe companii să implementeze astfel de inițiative.