Consumatorii din România și din restul Europei se confruntă cu o strategie de marketing cunoscută sub numele de „shrinkflation”, prin care produsele din supermarketuri își reduc cantitatea fără a schimba prețul de vânzare. Această practică presupune diminuarea greutății, volumului sau numărului de unități dintr-un ambalaj, în timp ce suma plătită la casă rămâne identică. Fenomenul a devenit mult mai vizibil după valul inflaționist din 2022, când producătorii au încercat să gestioneze creșterea costurilor cu materiile prime și energia.
Conform datelor furnizate de Euronews, produse frecvente precum ciocolata, siropurile sau pastele de dinți pot fi vândute în ambalaje care par familiare, dar conțin mai puțin produs. Loïc de Hults, asociat senior la firma de avocatură CMS Belgium, explică faptul că cumpărătorii achiziționează același tip de produs, în același ambalaj, dar primesc o cantitate mai mică pentru aceiași bani. Această metodă permite companiilor să evite majorarea directă a prețurilor afișate, deși efectul asupra bugetului familiei este o scumpire reală.
Un raport al Comisiei Europene din 2025 indică faptul că 74% dintre consumatori au observat produse care au devenit mai mici fără a fi ieftinite. În Germania, de exemplu, un producător a redus gramajul batoanelor de ciocolată de la 100 la 90 de grame, iar în alte cazuri au fost introduse variante de 75 de grame. Deși prețul de pe etichetă poate părea neschimbat, costul raportat la kilogram sau la litru crește semnificativ, ceea ce face ca prețul afișat să nu fie un indicator suficient de sigur.
Producătorii justifică aceste decizii prin presiunea costurilor de producție, incluzând energia, ingredientele și transportul. Christel Delberghe, director general al EuroCommerce, menționează că unii producători aleg să reducă dimensiunea ambalajelor pentru a menține prețurile afișate. Leena Whittaker, director pentru competitivitate în cadrul EuroCommerce, subliniază că aceste creșteri de costuri se transmit de-a lungul întregului lanț comercial. Astfel, reducerea gramajului devine o alternativă la o scumpire vizibilă a produsului la raft.
Pentru a evita păcălirea, cumpărătorii trebuie să verifice întotdeauna greutatea netă și prețul unitar raportat la kilogram sau litru. Producătorii folosesc adesea trucuri psihologice, precum ambalaje cu spațiu liber sau funduri ridicate, pentru a face produsul să pară mai voluminos. În România, din 2024, există obligații de informare privind anumite produse care își reduc cantitatea. Totuși, identificarea schimbărilor rămâne dificilă, mai ales pentru persoanele care achiziționează aceleași produse în mod săptămânal, fără a citi cu atenție eticheta.
Contextul economic european este marcat de o presiune constantă asupra prețurilor, în condițiile în care prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu aproximativ 33% între anii 2021 și 2025. Această evoluție a forțat companiile să caute metode de adaptare la costurile operaționale ridicate. În timp ce unele țări, precum Franța sau Austria, au introdus reguli stricte de informare a consumatorilor, la nivelul Uniunii Europene se discută încă despre necesitatea unor reglementări unitare pentru a proteja cumpărătorii.