Lipsa precipitațiilor din vestul României a creat o situație de criză pentru sectorul agricol, transformând terenurile arabile în zone acoperite de nori de praf. Utilajele agricole care pregătesc pământul pentru însămânțările de toamnă ridică nori de praf din cauza uscăciunii extreme. Agricultorii se tem că procesul de încolțire a semințelor va fi compromis de starea solului, care a devenit extrem de dur, fiind comparat de unii specialiști cu piatra.
Impactul economic asupra fermierilor este resimțit imediat prin creșterea cheltuielilor operaționale. Sorin Șușman, mecanic agricol cu o experiență de 40 de ani, a declarat că nu a mai întâlnit o asemenea uscăciune în întreaga sa activitate. Din cauza consistenței pământului, lucrările necesare s-au înmulțit, ceea ce forțează fermierii să efectueze trei lucrări în plus. Această situație duce la un consum mult mai mare de motorină și la creșterea generală a tuturor costurilor de producție.
Situația culturilor din județul Bihor este gravă, cu pierderi masive raportate deja la diverse tipuri de plante. Marius Francisc Ștefan, director executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană Bihor, a indicat că 12.000 de hectare de grâu sunt compromise. Totodată, rapița pierde 6.300 de hectare, orzul 1.100 de hectare, iar triticalele 367 de hectare. Pentru culturile de primăvară, cifrele sunt și mai alarmante, porumbul fiind afectat în proporții de 70-100%, iar mazărea are un procent de calamitate de 35%.
Expertiza climatologică confirmă gravitatea momentului, descriind fenomenul ca fiind o secetă istorică. Alex Trandafir, climatolog, a explicat că această criză este extremă din punct de vedere meteorologic, pedologic și hidrologic. Fenomenul este resimțit cel mai puternic în partea de nord-vest a țării, unde numeroase localități se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește aprovizionarea cu apă. Această lipsă acută de resurse hidrice pune sub presiune întregul sistem de suport pentru agricultura locală.
Pentru a atenua impactul financiar, Guvernul a aprobat în luna martie o schemă de ajutor de 620 de milioane de lei. Această măsură prevede ca fermierii să primească o diferență de acciză de 2,6 lei pe litrul de motorină utilizat. Totuși, există îngrijorări legate de atingerea cotelor maxime de consum, după care operatorii agricoli vor fi obligați să plătească integral combustibilul. Această limită de consum reprezintă un punct critic pentru gestionarea bugetelor de exploatare.
Această perioadă de secetă extremă urmează un context de instabilitate climatică în agricultură. În cursul anului trecut, peste 620.000 de hectare de culturi de primăvară din România au fost afectate de lipsa apei. Această cifră demonstrează că impactul fenomenelor meteorologice extreme asupra suprafețelor agricole rămâne o problemă constantă și majoră pentru securitatea alimentară și stabilitatea economică a sectorului agricol din țară.