Gospodăriile înscrise în Registrul agricol pot beneficia de o scutire de accize pentru băuturile alcoolice tradiționale, în limita a 200 de litri pe an. Această măsură, introdusă prin Legea nr. 204/2026, vizează producția destinată consumului propriu, fără drept de vânzare. Totuși, procesul de distilare rămâne într-o zonă de incertitudine, deoarece Ministerul Finanțelor nu a emis încă normele metodologice necesare pentru a stabili obligațiile concrete ale producătorilor.
Reglementarea actuală modifică Codul fiscal, ridicând plafonul de la 50 de litri de alcool din fructe, care era limita precedentă pentru persoanele fizice. Noua limită de 200 de litri se aplică la nivel de gospodărie, nu pentru fiecare membru al familiei în parte. De asemenea, cantitățile produse pentru uz personal nu se vor adăuga la limitele deja stabilite pentru micii producători independenți de băuturi fermentate.
Lipsa definiției pentru termenul de „băutură alcoolică tradițională” reprezintă o altă problemă majoră ce așteaptă clarificări de la autorități. În funcție de modul în care vor fi redactate normele, scutirea ar putea acoperi doar țuica și pălinca sau și alte tipuri de produse alcoolice. În prezent, gospodarii trebuie să verifice la autoritatea vamală teritorială cerințele privind înregistrarea instalațiilor de distilare și notificarea producției.
Deși scutirea vizează acciza, aceasta nu elimină obligațiile legate de alte formalități administrative sau de plata TVA-ului. În momentul în care produsul este vândut, activitatea devine una economică, ceea ce implică plata taxelor și nu oferă autorizație de comercializare. Președintele Nicușor Dan a cerut inițial reexaminarea legii, argumentând că măsura fiscală nu era legată de obiectul ordonanței de guvern, însă procedura parlamentară a fost finalizată prin promulgarea textului.
O întrebare critică rămâne compatibilitatea acestui plafon de 200 de litri cu Directiva 92/83/CEE, care prevede un regim favorabil limitat la 50 de litri pe gospodărie. România trebuie să notifice Comisia Europeană, iar până la un răspuns oficial, nu se știe dacă noua limită va fi acceptată. În trecut, Ungaria a întâmpinat dificultăți similare, când Curtea de Justiție a constatat că scutirea totală pentru pălincă contravenea normelor europene.
Contextul producției de fructe este unul semnificativ pentru economia rurală, având în vedere volumul mare de recoltă. Conform datelor INS, România a produs aproximativ 655.000 de tone de prune pe circa 67.000 de hectare. Pentru multe gospodării, distilarea rămâne singura metodă de a valorifica fructele care nu pot fi comercializate proaspete, prevenind astfel pierderea lor sub formă de magiun.