Un nou proiect de lege, numărul L387/2026, se află în dezbatere la Camera Deputaților și propune modificări fundamentale ale regimului unităților protejate autorizate. Proiectul vizează schimbarea criteriilor de acces în sistem, impunând limitări privind entitățile care pot înființa astfel de unități. Această mișcare legislativă încearcă să combată situațiile în care contribuția reală a persoanelor cu dizabilități la producție este redusă sau este vorbit despre activități de simplă redistribuire de bunuri.
Conform noilor propuneri, unitățile protejate vor putea fi înființate exclusiv de trei categorii de entități: persoane fizice cu dizabilități care desfășoară activități economice independente, întreprinderi sociale de inserție atestate conform Legii nr. 219/2015 sau asociații și fundații acreditate ca furnizori de servicii sociale. Această schimbare de concepție introduce un criteriu suplimentar privind natura juridică a fondatorului, nu mai punând accentul doar pe numărul de angajați cu handicap. Astfel, statutul entității devine o condiție esențială pentru menținerea în sistem.
Pentru companiile care vor să funcționeze ca întreprinderi sociale de inserție, cerințele economice sunt semnificative. Acestea trebuie să prevadă în actele constitutive că alocă minimum 90% din profit scopului social și rezervei statutare, să respecte o limită de salarizare de maximum 1 la 8 și să transmită bunurile rămase la lichidare către alte întreprinderi sociale. O societate comercială care funcționează deja ca unitate protejată ar putea fi nevoită la o restructurare profundă pentru a îndeplini aceste noi reguli de economie socială.
Proiectul propune și eliminarea unor garanții existente în cadrul unităților protejate înființate de organizații de persoane cu handicap. În prezent, acestea trebuie să destineze minimum 75% din profit programelor de integrare socioprofesională și să prezinte rapoarte financiare anuale. Noul text L387/2026 elimină atât regula celor 75%, cât și obligația de raportare financiară, permițând unităților să participe la achiziții și să utilizeze produse realizate parțial de alte unități protejate, sub noul regim de colaborare.
Lipsa unor dispoziții tranzitorii reprezintă o problemă majoră pentru unitățile care dețin deja autorizații de funcționare valabile. Autorizațiile pentru unitățile protejate sunt eliberate pentru o perioadă de 3 ani, însă proiectul nu explică ce se întâmplă cu entitățile care nu se încadrează în noile categorii de fondatori. Există riscul ca companiile care au făcut investiții în echipamente și au contracte în derulare să se vadă în situația de a pierde statutul de unitate protejată fără un termen clar de adaptare.
La nivel național, datele de la 1 aprilie 2026 indicau existența a 459 de unități protejate autorizate, care angajau aproximativ 3.050 de persoane, dintre care 2.011 erau persoane cu dizabilități. Deși aceste unități reprezintă doar 0,5% din totalul celor 430.241 de persoane adulte cu dizabilități din România, impactul oricărei schimbări legislative asupra acestui număr redus de locuri de muncă este considerat critic de observatori.