O proporție semnificativă de gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie materială imediat după achitarea facturilor la energie. Conform datelor furnizate de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), aproximativ 21,1% dintre familii se confruntă cu această situație. Totuși, dacă în calcul sunt incluse și cheltuielile cu buteliile de gaz pentru gătit, acest procent crește la 22,4%, evidențiind o presiune financiară și mai mare asupra cetățenilor.
Situația este agravată de faptul că aproape jumătate dintre gospodăriile românești, respectiv 43%, utilizează butelii de gaz pentru gătit. Acest lucru se întâmplă în special în mediul rural, unde infrastructura de gaz natural este absentă. Experții subliniază că excluderea acestor costuri din analiza oficială duce la o subestimare a realității, deoarece aceste cheltuieli sunt esențiale pentru supraviețuirea unor segmente vulnerabile ale populației.
La nivel european, România se află într-o poziție critică, fiind al doilea cel mai mare procent de populație care alocă peste 10% din bugetul lunar pentru facturi, după Bulgaria. În timp ce în nordul și vestul Europei această pondere este de doar 5-10%, în România și alte țări din est, veniturile mici se combină cu locuințe slab izolate. Această disparitate creează o fractură structurală între regiunile Uniunii Europene.
Problema este extrem de vizibilă și în mediul rural, unde aproximativ 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemne de foc. În județe precum Teleorman și Bacău, numărul familiilor vulnerabile care utilizează sobe pe lemne este cel mai ridicat, cu 1.600, respectiv 1.400 de cazuri. În plus, o inventariere a Asociației Energia Inteligentă a relevat că peste 11.000 de persoane locuiesc în case care nu au nici măcar acces la energie electrică.
Pentru a combate acest fenomen, coordonatorul ORSE, George Jiglău, susține că sunt necesare politici structurale, nu doar măsuri temporare. Propunerile includ investiții masive în eficiența energetică a locuințelor și dezvoltarea unui sistem național integrat de date. De asemenea, se recomandă extinderea instrumentelor de sprijin, precum cardul de energie, pentru a permite cetățenilor să investească în tehnologii moderne sau să plătească facturile.
Fenomenul sărăciei energetice este alimentat de inflația care depășește creșterea salariilor reale și de volatilitatea prețurilor la energie. În contextul actual, experții avertizează că această presiune asupra costului vieții poate duce la o fragmentare politică și la creșterea populismului în Europa. Dacă tendințele actuale continuă, ponderea gospodăriilor europene sub presiune ar putea crește până la un prag de 23-25% în perioada următoare.