Românii manifestă o preocupare accentuată pentru stabilitatea financiară, temându-se în principal de deteriorarea nivelului de trai și de creșterea sărăciei. Conform datelor din Eurobarometru, prelucrate de Monitorul Social, o parte semnificativă a populației se teme că în următorul an nu va putea acoperi nici măcar cheltuielile de bază. Această percepție indică o discrepanță majoră între situația economică generală și sentimentul de securitate financiară al cetățenilor din țară.
Scăderea nivelului de trai reprezintă o sursă de îngrijorare pentru 62% dintre respondenții din România, o cifră mult mai mare decât media de 40% raportată la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește problema sărăciei, 48% dintre români indică acest aspect ca fiind o sursă de neliniște, comparativ cu 32% la nivel european. Aceste cifre subliniază un sentiment de vulnerabilitate economică mult mai pronunțat în interiorul granițelor naționale față de restul continentului.
Temerile financiare se reflectă direct în capacitatea de a gestiona cheltuielile viitoare, în special cele legate de necesitățile cotidiene. Aproximativ 45% dintre români se tem că nu își vor permite călătorii, în timp ce 44% sunt îngrijorați că nu vor putea acoperi costurile cu utilitățile, precum apa și energia. Tot la același nivel de 44% se situează temerile privind accesul la îngrijiri medicale, în timp ce 40% se tem că nu vor putea achiziționa alimente.
În ceea ce privește evaluarea economiei naționale, 50% dintre români consideră că situația actuală este rea, o perspectivă apropiată de media europeană de 49%. Totuși, în ceea ce privește situația financiară personală, rezultatele sunt mai echilibrate: 34% din români spun că situația lor economică este bună, față de media UE de 36%. De asemenea, 27% își evaluează propria situație economică drept rea, un nivel identic cu media europeană raportată în sondaj.
Pesimismul este prezent și în privința viitorului generațiilor următoare, cu 42% dintre români crezând că nivelul de trai al copiilor va fi mai scăzut decât cel al părinților. România se dovednește a fi mai pesimistă decât alte state din Europa de Est, precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia, în contextul așteptărilor privind îmbunătățirea nivelului de viață. Această viziune negativă asupra viitorului indică o lipsă de încredere în evoluția socială și economică pe termen lung.
Această stare de nedespărțire între indicatorii macroeconomici și percepția cetățenilor apare într-un context de creștere economică foarte slabă. Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026, menționând că consolidarea fiscală și inflația ridicată afectează direct venitul disponibil și consumul gospodăriilor. Presiunile asupra consumului rămân ridicate, influențând direct puterea de cumpărare a populației.