Nivelul educației financiare din România este cel mai scăzut din Uniunea Europeană, conform datelor unui sondaj realizat de Comisia Europeană în anul 2023. Rezultatele studiilor arată că mulți cetățeni nu posedă noțiuni elementare despre gestionarea banilor, ceea ce afectează direct capacitatea de a face economii. Această lipsă de pregătire financiară se reflectă în vulnerabilitatea economică a populației în fața unor eventuale crize.
Analiza indică faptul că doar 13% dintre respondenții din România au reușit să răspundă corect la toate cele cinci întrebări de testare. Aceste întrebări vizau concepte fundamentale, precum impactul inflației, importanța unui portofoliu diversificat sau diferența dintre dobânda simplă și cea compusă. În ceea ce privește restul populației, 57% au obținut un scor mediu, cu 2-3 răspunsuri corecte, în timp ce 30% au avut un singur răspuns corect sau niciunul.
Vulnerabilitatea financiară este evidentă prin lipsa fondurilor de rezervă. Un sfert dintre români nu au economii de urgență și ar fi nevoiți să apeleze la împrumuturi dacă și-ar pierde sursa de venit în prezent. În contrast cu această medie, doar 23% dintre participanți au declarat că ar putea rezista peste 6 luni fără venituri, folosindu-și banii strânși pentru situații de criză, o strategie considerată excepțională în contextul statisticilor naționale.
Problema este agravată de neînțelegerea mecanismelor economice de bază. Deși la nivelul UE 65% dintre cetățeni înțeleg impactul inflației asupra puterii de cumpărare, în România acest lucru este complicat de veniturile reduse și de lipsa de cunoștințe. Fără o înțelegere clară a modului în care inflația erodează veniturile sau a importanței investițiilor diversificate, procesul de acumulare a capitalului devine extrem de dificil pentru majoritatea persoanelor.
Comisia Europeană a luat măsuri pentru a aborda această problemă prin noi inițiative. La sfârșitul lunii iulie, instituția a lansat o cerere de propuneri pentru identificarea celor mai bune practici în domeniul educației financiare la nivelul UE. Proiectele pot fi trimise până la 30 octombrie 2026, urmând ca rezultatele să fie prezentate într-un raport de sinteză. De asemenea, se lucrează la un cod european de conduită voluntar pentru organizațiile care promovează acest domeniu.
Situația educației financiare în România se încadrează într-un context de monitorizare constantă a indicatorilor economici europeni. În timp ce statele membre încearcă să consolideze reziliența cetățenilor prin programe de informare, România rămâne într-o poziție defavorabilă față de media UE 27. Această discrepanță subliniază necesitatea unor intervenții structurate pentru îmbunătățirea înțelegerii conceptelor de dobândă, risc investițional și gestionare a bugetului personal.