România pregătește implementarea unui sistem de certificare pentru companiile care adoptă politici de sprijinire a angajaților cu responsabilități familiale. Propunerea a fost discutată luni, 26 octombrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul conferinței organizate de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Obiectivul principal este conturarea unui cadru național până în anul 2027, care ar putea servi drept bază pentru o viitoare inițiativă legislativă de tipul standardului Family-Friendly.
Modelul propus este inspirat din experiența Germaniei, unde există mecanisme de certificare a politicilor de echilibrare a vieții profesionale și personale. Evaluarea ar trebui să urmărească nu doar simpla existență a unor beneficii, ci și posibilitatea reală a angajaților de a le utiliza fără a suferi consecințe asupra carierei. Criteriile finale, metodologia de evaluare și eventualele stimulente fiscale rămân în etapa de elaborare, fiind necesară o definire clară a acestora.
Alexandra Dobre, fondatoarea Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, a subliniat că scopul nu este crearea unui simplu clasament de imagine. Ea a declarat că dorința este de a crea un instrument cu criterii clare, transparente și relevante, care să evidențieze exemplele bune. Această abordare vizează atât companiile, cât și autoritățile publice, oferind un standard care să arate ce funcționează cu adevărat în mediul de lucru.
Simona Bucura-Oprescu, fost ministru al Muncii și actual deputat, a susținut necesitatea unui cadru legal pentru standardizarea conceptului de Family-Friendly. Marius Humelnicu, președintele Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senat, a adăugat că măsurile ar trebui corelate cu facilități fiscale și adaptarea legislației muncii. Senatorul a menționat că este nevoie de un pachet de măsuri pentru a contribui la retenția tinerilor, nu de o singură măsură izolată.
Un studiu prezentat la eveniment indică faptul că 43% dintre mamele care lucrează au avut absențe neplanificate în ultimul an. De asemenea, 31% dintre acestea au invocat motive diferite de cele reale de teamă că responsabilitățile familiale le vor afecta cariera. Datele arată că 35% dintre respondenți ar prefera zile suplimentare de concediu pentru urgențe legate de copii, în timp ce 32% își doresc o săptămână de lucru de patru zile.
Această inițiativă apare într-un context demografic dificil pentru România, unde numărul nașterilor a atins niveluri extrem de scăzute. Conform datelor prezentate, în 2025 au fost înregistrați aproximativ 145.700 de născuți-vii, ceea ce reprezintă cel mai redus nivel anual din 1930 până în prezent. Scăderea natalității și îmbătrânirea populației pun presiune pe piața muncii și pe capacitatea economiei de a-și păstra forța de muncă.