România se confruntă cu dificultăți în menținerea turiștilor străini pentru perioade extinse de timp, durata medie a șederii acestora fiind de doar 2,1 zile. În anul 2025, turiștii veniți din afara țării au reprezentat 18,6% din totalul sosirilor în structurile de cazare, în timp ce numărul înnoptărilor lor a ajuns la 17,9%. Datele statistice indică un total de aproximativ 13,9 milioane de sosiri în unitățile de cazare, o valoare cu 2,4% mai mică față de anul precedent.
Gheorghe Fodoreanu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), susține că industria trebuie să treacă de la simpla promovare a obiectivelor la vânzarea de pachete turistice integrate. El subliniază că România nu dispune de o ierarhie clară a produselor în funcție de veniturile generate. Conform analizei sale, turismul de afaceri deține cel mai mare potențial comercial, fiind urmat de segmentul balnear și de circuitele culturale, în timp ce turismul montan și cel de la litoral au o capacitate redusă de atracție.
Turismul de afaceri este considerat o prioritate deoarece poate asigura fluxul de vizitatori în afara sezonului de vacanță prin organizarea de conferințe și evenimente internaționale. Pe de altă parte, segmentul balnear necesită o promovare mai agresivă pe piețele externe, inclusiv prin colaborări cu clinici și asociații medicale. Pentru ca traseele culturale din Bucovina, Maramureș sau Transilvania să devină produse comerciale, este necesară integrarea serviciilor de transport, cazare și ghidaj într-un sistem funcțional.
În ceea ce privește participarea la târgurile internaționale, Gheorghe Fodoreanu avertizează că prezența la evenimente precum World Travel Market Londra nu este suficientă fără pregătire comercială. La ediția din noiembrie 2025, România a avut un stand de 304 metri pătrați cu 35 de co-expozanți, însă este necesară monitorizarea contractelor și a parteneriatelor încheiate. Expertul propune utilizarea unor indicatori clari, precum numărul de întâlniri de afaceri și veniturile generate, pentru a evalua performanța reală a acestor investiții în promovare.
Sectorul HoReCa se confruntă, de asemenea, cu probleme de personal, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) raportând o scădere de aproximativ 25.000 de angajați față de anul 2024. Această lipsă de forță de muncă generează pierderi estimate la 90 de milioane de euro anual pentru bugetul public. Pentru a remedia situația, FPIOR a propus Guvernului măsuri precum reducerea TVA-ului pentru HoReCa de la 11% la 9% și relansarea voucherelor de vacanță cu o valoare de 1.600–2.000 de lei.
Turismul a avut o contribuție directă de 2,4% la PIB în anul 2023 și a reprezentat 5,5% din ocuparea forței de muncă. Deși încasările din categoria călătorii au crescut în prima jumătate a anului 2026, ajungând la 2,399 miliarde de euro, sectorul rămâne vulnerabil la schimbările economice și la fluctuațiile de personal din industria ospitalității.