România ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul tinerilor cu studii superioare. Conform datelor Eurostat publicate în septembrie 2026, doar 23,1 la sută dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au absolvit o formă de învățământ superior. Această cifră este semnificativ mai mică decât media europeană de 44,8 la sută raportată la anul 2025, evidențiind o disparitate majoră față de restul continentului.
În cadrul acestor statistici, se observă diferențe marcante între genuri și zonele de rezidență. În anul 2025, 50,5 la sută dintre femeile cu vârste între 25 și 34 de ani dețineau studii superioare, în timp ce la bărbați acest procent era de 39,3 la sută. De asemenea, nivelul educației variază puternic între mediul urban, unde procentul absolvenților este de 55 la sută, și mediul rural, unde acesta scade la doar 32,9 la sută.
În ciuda acestor cifre, mulți români fără studii superioare reușesc să obțină venituri consistente prin calificări profesionale. Exemple de meserii bine plătite includ bucătarul, care poate câștiga 6.000 de lei, sudorul, cu un venit de 8.000 de lei net, sau managerul de transport, care menționează un câștig de peste 10.000 de lei. În domeniul electricienilor din Prahova, veniturile pot atinge chiar 6.000 de lei pe săptămână, în funcție de proiecte.
Totuși, lipsa unei diplome generează și temeri legate de stabilitatea profesională pe termen lung. Un programator cu un venit de 9.000 de lei exprimă îngrijorarea că schimbările din sectorul IT ar putea limita capacitatea de reprofilare. Un ospătar de pe nave fluviale, care câștigă între 2.500 și 2.800 de euro, recunoaște că regretă nefinalizarea studiilor de litere, temându-se că nu va putea face tranziția către o altă carieră după ce părăsește navele.
Factorii care contribuie la acest nivel scăzut de educație sunt diversi și complexi. Comisia Europeană indică faptul că abandonul școlar timpuriu, dificultățile financiare, emigrația și participarea redusă a tinerilor din zonele defavorizate la universitate sunt cauze principale. În România, creșterea ponderii absolvenților de studii superioare între 2005 și 2025 a fost de doar 9,5 procente, ceea ce subliniază dificultatea de a atinge obiectivele strategice europene.
Evoluția sistemului de învățământ rămâne un subiect de interes major pentru autorități. În contextul actual, ministrul Educației, Sorin Costreie, a subliniat necesitatea unor școli mai sigure și mai autonome. Aceste propuneri de reformă vin într-un moment în care România trebuie să depășească barierele structurale care limitează accesul tinerilor la educație superioară și afectează competitivitatea forței de muncă pe piața internațională.